Bâlbâiala poate apărea la copii în jurul vârstei de doi ani și jumătate sau după trei ani, când limbajul devine mai complex, iar cei mici încearcă să-și exprime gândurile în propoziții mai elaborate. Repetarea sunetelor și a silabelor, întreruperile și blocajele în vorbire pot indica o dificultate de fluență.
Evaluarea timpurie, sprijinul familiei și intervenția specialiștilor pot ajuta copilul să comunice mai ușor.
„Atunci când copilul vrea să-și exprime gândurile, emoțiile, în propoziții, în fraze și nu-i reușește, apar acele blocaje, acele disfluențe de vorbire, atunci ne dăm seama că este, de fapt, o bâlbâială”, a explicat medicul logoped Galina Lozan, în cadrul emisiunii „Bună Dimineața” de la postul public de televiziune, transmite radiomoldova.md.
Manifestările pot varia de la un copil la altul, iar episoadele de disfluență pot reveni periodic. De aceea, părinții sunt îndemnați să solicite o evaluare de specialitate pentru a stabili natura dificultăților și tipul de intervenție potrivit.
Potrivit Galinei Lozan, printre factorii care pot fi asociați cu bâlbâiala se numără predispoziția ereditară, stresul, tensiunile din familie și metodele de educație prea stricte. Deși nu există dovezi că utilizarea gadgeturilor provoacă în mod direct această tulburare, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate reduce comunicarea directă și interacțiunea copilului cu cei din jur.
„Tot ce este în exces, zicem cu toții că dăunează”, a menționat specialista.
Logopeda recomandă limitarea timpului petrecut de copii în fața ecranelor și încurajarea conversațiilor și a activităților desfășurate împreună cu părinții sau cu alți membri ai familiei.
Evaluarea de specialitate și un mediu familial liniștit
Primul pas atunci când apar dificultăți de vorbire este consultarea unui specialist. În funcție de situație, părinții se pot adresa medicului de familie, logopedului, psihologului sau medicului neurolog, pentru evaluare și recomandări.
La fel de important este mediul în care crește copilul. Părinții sunt încurajați să evite situațiile stresante și să nu îl suprasolicite.
„În primul rând, îi creăm un mediu armonios, ca să nu suprasolicităm sistemul nervos al copilului, să nu se afle într-un mediu stresant”, a explicat Galina Lozan.
În rutina zilnică pot fi incluse jocuri care dezvoltă coordonarea și motricitatea fină, precum modelarea plastilinei, jocurile de construcție, înșirarea mărgelelor sau încheierea și descheierea nasturilor. Exercițiile de respirație și cele pentru vorbire trebuie adaptate nevoilor copilului și realizate conform recomandărilor specialistului.
Logopeda subliniază că părinții trebuie să dea dovadă de răbdare, să asculte copilul fără să îl grăbească și să nu îl învinovățească pentru dificultățile de exprimare.
Accesul la serviciile de logopedie
În Republica Moldova, copiii pot beneficia de servicii de logopedie în unele grădinițe și școli, precum și în centre specializate. Totuși, numărul logopezilor este insuficient în raport cu necesitățile copiilor. În funcție de serviciile disponibile, familiile pot solicita sprijin și în cadrul centrelor comunitare de sănătate mintală.
Bâlbâiala nu trebuie să devină un motiv de rușine sau de marginalizare. O evaluare adecvată, sprijinul constant al familiei și intervenția adaptată fiecărui copil pot contribui la ameliorarea dificultăților de vorbire și la creșterea încrederii în comunicare.
