Odată cu scăderea temperaturilor, reducerea numărului de ore cu lumină naturală și zilele tot mai mohorâte, unele persoane se confruntă cu oboseală, lipsă de energie, apatie și stări de tristețe. Aceste manifestări sunt asociate frecvent cu așa-numita astenie de toamnă, o stare care poate influența activitățile zilnice și capacitatea de concentrare.
Specialiștii explică faptul că reacțiile la schimbarea anotimpului diferă de la o persoană la alta, iar simptomele persistente nu trebuie ignorate, deoarece pot ascunde probleme de sănătate care necesită evaluare medicală, transmite tv8.md.
Schimbarea anotimpului nu este resimțită la fel de toată lumea. În timp ce unele persoane se bucură de vremea răcoroasă, altele spun că zilele posomorâte le influențează negativ dispoziția.
„De regulă, mă influențează timpul așa mai posomorât”, a spus o femeie.
Alți oameni susțin însă că vremea de afară nu le afectează starea de spirit și că se simt bine indiferent de condițiile meteorologice.
Psihologul clinician Emilia Vorobiov explică faptul că reacția la schimbările sezoniere depinde inclusiv de particularitățile emoționale și temperamentale ale fiecărei persoane. Potrivit specialistei, unele persoane pot deveni mai anxioase, mai ales atunci când oboseala și lipsa motivației le afectează activitățile profesionale sau studiile.
„De obicei, persoanele care sunt mai melancolice sau mai colerice devin anxioase: Oare o să reușesc eu? O să fiu la fel de performant? Dacă nu am puteri? Și de asta crește nivelul de anxietate și starea noastră devine mult mai rea în această perioadă”, a explicat Emilia Vorobiov.
Unul dintre factorii care pot influența starea organismului este reducerea expunerii la lumina naturală. Aceasta contribuie la reglarea ritmului circadian, care controlează alternanța dintre somn și starea de veghe. Modificările acestui ritm pot favoriza somnolența, oboseala și dificultățile de adaptare la programul zilnic.
Specialiștii explică faptul că lumina naturală influențează și secreția melatoninei, hormon implicat în reglarea somnului. Astfel, zilele mai scurte pot contribui la apariția unei stări de apatie și la reducerea nivelului de energie.
Deși este o expresie utilizată frecvent pentru a descrie oboseala și schimbările de dispoziție din această perioadă, astenia de toamnă nu reprezintă, în sine, un diagnostic medical.
Specialiștii avertizează că simptomele asociate acesteia pot apărea și în cazul unor afecțiuni care necesită atenție, inclusiv al depresiei.
„Astenia de toamnă este, de fapt, o stare a multor oameni nu este un diagnostic, însă uneori această astenie de toamnă ar putea să ascundă careva diagnostice”, a explicat un specialist.
Potrivit acestuia, medicii de familie pot evalua simptomele depresive și pot recomanda tratament sau investigații suplimentare, în funcție de situația fiecărui pacient.
Directorul Spitalului Clinic de Psihiatrie, Andrei Eșanu, a atras atenția că depresia reprezintă o problemă de sănătate mintală răspândită la nivel mondial, iar Republica Moldova nu face excepție.
„De depresie la nivel mondial, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, suferă circa 4% din populație”, a declarat Andrei Eșanu.
Acesta a subliniat că manifestările depresive pot avea grade diferite de severitate, de la forme ușoare până la situații care afectează semnificativ viața cotidiană.
Pentru a trece mai ușor peste schimbările de anotimp, specialiștii recomandă menținerea unor obiceiuri sănătoase, chiar și în zilele în care nivelul de energie este redus.
Plimbările în aer liber și expunerea la lumina naturală, activitatea fizică regulată, respectarea unui program stabil de somn și timpul petrecut alături de familie sau prieteni pot contribui la îmbunătățirea stării generale.
Totodată, este important ca persoanele să acorde atenție semnalelor transmise de organism și să nu considere orice stare de tristețe sau epuizare drept o simplă consecință a vremii.
Dacă oboseala, lipsa interesului pentru activitățile obișnuite, tulburările de somn sau stările de tristețe persistă ori se agravează, specialiștii recomandă consultarea medicului de familie sau a unui profesionist în sănătate mintală.
































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































