Potrivit specialistei, schimbarea orei nu este doar o modificare a programului zilnic, ci poate influența ritmul biologic al organismului, care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe, secreția hormonală și anumite funcții cognitive și emoționale, transmite  agerpres.ro.

„Trecerea la ora de iarnă presupune câștigarea unei ore de somn, cel puțin teoretic, însă reducerea perioadei de lumină naturală și modificarea expunerii la lumină pot influența mecanismele neurobiologice care reglează echilibrul emoțional”, a explicat Codrina Rădulescu.

Lumina naturală contribuie la sincronizarea ritmului circadian, cunoscut și drept ceasul biologic intern. Totodată, aceasta influențează secreția de melatonină, hormon implicat în reglarea somnului, precum și sistemele cerebrale care participă la controlul dispoziției, motivației și nivelului de energie.

Ce simptome pot apărea

Printre manifestările asociate schimbărilor sezoniere se numără oboseala persistentă, lipsa motivației, iritabilitatea, sensibilitatea crescută la stres și somnolența în timpul zilei. Unele persoane pot avea dificultăți de trezire dimineața, un somn neodihnitor sau probleme de adormire și concentrare.

De asemenea, pot apărea modificări ale apetitului, în special o poftă mai mare pentru alimente bogate în carbohidrați, precum și tendința de a reduce activitatea fizică și interacțiunile sociale.

Aceste simptome nu apar la toată lumea și nu indică automat existența unei tulburări psihice. În multe cazuri, ele sunt de scurtă durată și reflectă adaptarea organismului la schimbările de mediu.

Totuși, tranziția către sezonul rece poate reprezenta un factor de vulnerabilitate pentru persoanele predispuse la tulburări afective sau care au deja un diagnostic psihiatric. Printre factorii care pot accentua dificultățile se numără programul neregulat de somn, munca în ture, expunerea redusă la lumina naturală, stresul cronic și suprasolicitarea profesională.

Cum poate fi recunoscută depresia sezonieră

Medicul atrage atenția asupra diferenței dintre o stare trecătoare de tristețe și depresia clinică. Reducerea expunerii la lumină naturală poate fi asociată cu apariția sau accentuarea simptomelor depresive la unele persoane.

În anumite situații, se poate manifesta tulburarea afectivă sezonieră, cunoscută și ca depresie sezonieră. Aceasta presupune episoade depresive care reapar într-o anumită perioadă a anului, cel mai frecvent toamna și iarna, cu ameliorarea simptomelor în lunile de primăvară și vară.

Manifestările pot include dispoziție depresivă, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, oboseală, somn prelungit, creșterea apetitului, izolare socială și dificultăți de concentrare. În formele severe, pot apărea sentimente de inutilitate, lipsă de speranță sau gânduri de autovătămare.

„Diagnosticul presupune o vizită la medicul psihiatru și o evaluare medicală complexă, luând în considerare intensitatea, durata, caracterul recurent și impactul simptomelor asupra funcționării persoanei”, a precizat Codrina Rădulescu.

Persoanele cu antecedente de depresie recurentă, tulburare afectivă bipolară sau alte afecțiuni psihiatrice pot avea nevoie de o monitorizare mai atentă în această perioadă.

Recomandări pentru menținerea echilibrului emoțional

Pentru a sprijini adaptarea organismului la schimbările sezoniere, medicul recomandă păstrarea unui program regulat de somn, cu ore constante de culcare și trezire, inclusiv în zilele libere.

Petrecerea timpului în aer liber, mai ales în prima parte a zilei, poate contribui la sincronizarea ritmului biologic. La fel de importante sunt activitatea fizică regulată și menținerea legăturilor cu familia și prietenii, chiar și atunci când zilele mai scurte favorizează tendința de izolare.

În cazul persoanelor cu simptome persistente sau supărătoare, poate fi necesară evaluarea de specialitate. Fototerapia, care presupune expunerea controlată la lumină artificială de o anumită intensitate, poate fi utilizată în tratamentul tulburării afective sezoniere, însă numai la recomandarea medicului. În cazul persoanelor cu tulburare bipolară, aceasta necesită o atenție deosebită din cauza riscului de activare afectivă. Tratamentul medicamentos poate fi indicat atunci când este diagnosticată o tulburare psihiatrică, dar nu este necesar pentru simplele modificări trecătoare ale dispoziției.

Dacă tristețea, lipsa de energie, anxietatea sau problemele de somn persistă, se agravează ori afectează activitatea profesională și relațiile personale, este recomandată solicitarea ajutorului unui specialist. Apariția gândurilor de autovătămare sau suicid necesită evaluare medicală de urgență.

Medicul subliniază că trecerea la ora de iarnă nu provoacă, în sine, boli psihice, însă schimbările de lumină și adaptarea ritmului biologic pot influența starea emoțională. Recunoașterea timpurie a simptomelor și intervenția adecvată pot contribui la prevenirea agravării acestora.