Aproximativ jumătate dintre familiile persoanelor aflate în moarte cerebrală au refuzat, în 2025, prelevarea de organe pentru transplant, potrivit datelor Agenției de Transplant. În prezent, 105 pacienți din Republica Moldova se află pe lista de așteptare pentru un transplant renal sau hepatic.
Directorul Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc, a declarat că rata refuzurilor diferă de la un an la altul și a variat, în ultimii ani, între 33% și aproximativ 70%, transmite moldova1.md.
„Refuzul donării variază de la an la an. Cea mai mică rată de refuz înregistrată a fost de 33%, iar cea mai mare – de aproximativ 70%. În anul trecut, rata refuzului donării a fost de circa 50%”, a declarat Romanciuc pentru Teleradio-Moldova.
Dintre cei 105 pacienți care așteaptă în prezent un organ compatibil, 38 au nevoie de un transplant renal, iar alți 67 – de un transplant hepatic.
12 transplanturi de organe, efectuate de la începutul anului
De la începutul anului curent, în Republica Moldova au fost efectuate 12 transplanturi de organe: șase renale și șase hepatice. Pe parcursul întregului an 2025 au fost realizate 16 intervenții de acest tip.
Anul trecut au mai fost efectuate 28 de transplanturi de cornee și aproximativ 400 de transplanturi de țesuturi.
Grigore Romanciuc spune că sistemul se confruntă și cu un deficit de specialiști, în special de coordonatori de transplant, dar și cu necesitatea unei informări mai ample a populației despre importanța donării de organe.
„Principalele obstacole sunt insuficiența de cadre medicale, în special a coordonatorilor de transplant. La fel, una dintre probleme este și informarea populației cu privire la necesitatea donării de organe”, a explicat directorul Agenției de Transplant.
Un transplant hepatic costă peste un milion de lei
Cea mai costisitoare intervenție de transplant finanțată din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală este transplantul de ficat. Costul acestuia se ridică la 1.161.849 de lei.
Un transplant renal costă 265.387 de lei, iar pentru un transplant de cornee sunt alocați 22.910 lei, fără costul corneei. Costul unui transplant de membrană amniotică pe suprafața oculară este de 18.650 de lei.
În cazul donatorilor vii, costul prelevării unei porțiuni de ficat este de 219.136 de lei, iar cel al prelevării unui rinichi – de 41.099 de lei.
În ultimii zece ani, prin transplant renal și hepatic au fost salvate peste 200 de vieți în Republica Moldova. Potrivit Agenției de Transplant, peste 110 persoane au beneficiat de transplant renal, iar aproximativ 90 – de transplant hepatic. În aceeași perioadă, au fost efectuate peste 3.200 de transplanturi de țesuturi.
Cel mai tânăr pacient care a beneficiat de un transplant în Republica Moldova avea un an și șapte luni, iar cel mai vârstnic avea 66 de ani la momentul intervenției.
Autoritățile și-au propus cel puțin 20 de transplanturi în 2026
Centrul de Transplant din cadrul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” rămâne principala instituție în care sunt realizate astfel de intervenții. Potrivit Agenției de Transplant, pentru o singură operație de prelevare și transplant este necesară implicarea a peste 40 de specialiști din diferite domenii medicale.
Pentru anul 2026, autoritățile și-au propus creșterea numărului de transplanturi de organe până la cel puțin 20 și intenționează să extindă programele de transplant și către alte spitale, prin dezvoltarea unei rețele naționale de coordonare.
„La momentul actual, una dintre cele mai mari provocări o reprezintă crearea și dezvoltarea, în Republica Moldova, a Rețelei naționale de coordonare, precum și fortificarea Serviciului de coordonare”, a declarat Grigore Romanciuc.
Pentru anul 2026, în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală sunt prevăzute 16,6 milioane de lei pentru realizarea a 132 de transplanturi. Intervențiile sunt finanțate integral pentru persoanele asigurate care au indicații medicale și sunt incluse pe lista de așteptare.
În Republica Moldova nu sunt efectuate, deocamdată, transplanturi de celule stem, pancreas sau intestin, una dintre cauze fiind costurile ridicate ale acestor intervenții. Pacienții care au nevoie de proceduri indisponibile în țară pot beneficia de tratament în instituții medicale din alte state, inclusiv din Italia, Franța, Marea Britanie, România sau Turcia.
