Testarea HPV este recomandată tot mai larg la nivel internațional ca metodă principală de screening, datorită sensibilității mai mari în depistarea leziunilor precanceroase. În acest model, testul Babeș-Papanicolau nu este eliminat, ci este utilizat ulterior pentru evaluarea femeilor care au un rezultat HPV pozitiv, transmite Știri.md.

În Republica Moldova, pilotarea are loc în 10 instituții medico-sanitare publice din Chișinău, Bălți, Soroca, Drochia, Ungheni, Orhei, Căușeni, Cahul, Comrat și Ceadâr-Lunga.

HPV este principalul factor responsabil de apariția cancerului de col uterin. Virusul are peste 200 de genotipuri, însă doar o parte dintre acestea sunt considerate cu risc înalt și pot provoca modificări celulare care, în cazul în care persistă și nu sunt tratate, pot evolua spre cancer.

Spre deosebire de testul PAP, care identifică modificările deja produse la nivelul celulelor, testul HPV verifică prezența virusului și poate identifica femeile aflate la risc înainte de apariția unor modificări celulare.

Potrivit datelor prezentate în cadrul programului, citologia are o sensibilitate de aproximativ 55%, în timp ce testarea HPV ajunge la circa 95%. Din acest motiv, screeningul bazat pe HPV poate fi efectuat la intervale mai mari, de regulă o dată la cinci ani, în cazul unui rezultat negativ.

În urma pilotării din Moldova, femeile cu HPV 16 sau 18 sunt direcționate spre colposcopie, iar cele cu alte tipuri de HPV cu risc înalt urmează să efectueze un test Babeș-Papanicolau. Femeile cu rezultat negativ sunt invitate la următoarea rundă de screening peste cinci ani.

O componentă nouă a programului-pilot este autoprelevarea probei, prin care femeia își poate colecta singură proba pentru testare, după instrucțiunile oferite de personalul medical.

Din cele 3.030 de femei participante, 1.139, sau 37,6%, au optat pentru autoprelevare, în timp ce 1.891, respectiv 62,4%, au preferat ca proba să fie prelevată de personalul medical.

Diana Valuța, șefa Unității de coordonare a implementării screeningului de col uterin, spune că interesul pentru această metodă a depășit așteptările.

„Receptivitatea din partea prestatorilor și a participantelor a fost foarte mare – interesul față de autoprelevare a depășit așteptările noastre”, a declarat Diana Valuța.

Metoda ar putea facilita accesul la screening pentru femeile din localități rurale sau din regiuni îndepărtate, pentru cele cu un program de muncă aglomerat, dar și pentru femeile care evită examinarea ginecologică din cauza disconfortului sau a unor experiențe neplăcute anterioare.

Pentru pilotarea programului, Compania Națională de Asigurări în Medicină a alocat, în 2025, peste 865.000 de lei pentru procurarea a 3.000 de teste de detectare a ADN-ului HPV prin metoda PCR. Pentru determinarea genotipului virusului au fost alocate suplimentar 1,229 milioane de lei.

Alte 3.000 de teste pentru autoprelevare au fost donate Republicii Moldova de compania românească V-VEIL-UP PRODUCTION SRL.

În total, 184 de femei, adică 6,6% dintre participante, au avut rezultate pozitive pentru HPV.

Pilotarea urmează să ofere autorităților date privind rata rezultatelor pozitive, necesarul de investigații suplimentare și costul per femeie testată. Aceste informații vor fi utilizate pentru a compara modelul actual de screening cu cel bazat pe testarea HPV și pentru a evalua posibilitatea extinderii programului la nivel național.

Mai multe țări au trecut deja la testarea HPV ca metodă primară de screening. Australia utilizează din 2017 testarea HPV pentru femeile cu vârste între 25 și 74 de ani, iar citologia este efectuată ulterior în cazul unui rezultat HPV pozitiv.

Acest model este utilizat și în Marea Britanie, Țările de Jos, Finlanda, Suedia și Estonia. În Estonia, testarea HPV a fost introdusă în 2021 pentru femeile între 30 și 65 de ani, iar autoprelevarea a fost inclusă pentru a încuraja participarea la screening.

În Republica Moldova, pilotarea testării HPV este reglementată prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 941 din 21 octombrie 2025.

Potrivit Doinei Rotaru, șefa Direcției procurare servicii medicale din cadrul CNAM, implementarea pe scară largă a programului ar putea necesita aproximativ 10 milioane de lei anual și ar permite realizarea a circa 12.000 de teste.

„Se estimează un buget anual de aproximativ 10 milioane de lei, ceea ce ar permite implicarea tuturor instituțiilor de asistență medicală primară și realizarea a circa 12.000 de teste anual”, a explicat Doina Rotaru.

Potrivit estimărilor prezentate de CNAM, extinderea programului ar putea duce la identificarea a aproximativ 800 de cazuri HPV pozitive anual și, prin depistarea precoce a leziunilor, la reducerea costurilor pentru tratamentul formelor avansate de cancer cervical.

Pentru 2026, CNAM a prevăzut un milion de lei pentru continuarea pilotării, care ar urma să includă încă aproximativ 3.000 de femei. Autoritățile urmăresc astfel să obțină date suplimentare despre eficiența metodei, acceptarea autoprelevării și capacitatea sistemului medical de a susține extinderea programului.

Raportul privind cost-eficiența testării HPV urmează să fie elaborat de Unitatea de coordonare a implementării screeningului de col uterin, în colaborare cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Implementarea testării HPV ca metodă primară ar schimba modul în care este organizat screeningul cancerului de col uterin în Republica Moldova. Citologia ar urma să rămână un instrument important pentru evaluarea suplimentară a femeilor cu rezultate HPV pozitive, în timp ce femeile cu rezultat negativ ar putea reveni la screening la un interval de cinci ani.