Ministerul Sănătății, cu susținerea partenerilor de dezvoltare, a dat startul instruirilor pentru punerea în aplicare a primelor Protocoale clinice standardizate de îngrijiri antenatale, intranatale și postnatale pentru o experiență pozitivă în naștere.
300 de medici specialiști vor beneficia de instruiri pentru îmbunătățirea calității îngrijirii materne și asigurarea experienței pozitive în naștere conform bunelor practici internaționale bazate pe dovezi științifice actuale.
În ultimii patru ani, Ministerul Sănătății a pus accent pe modernizarea și dotarea Centrelor perinatale și a secțiilor pentru sănătatea mamei și copilului din țară. Autoritățile au investit cu suportul partenerilor internaționali aproape 300 de milioane de lei pentru îmbunătățirea condițiilor de asistență medicală. Maternitățile au fost echipate cu tehnologii moderne și ambulanțe specializate, au fost deschise cabinete de colposcopie, săli de naștere și servicii noi pentru prevenție, diagnostic precoce și intervenții timpurii.
Ciclul de instruiri lansat la Institutul Mamei și Copilului are drept obiectiv pregătirea specialiștilor pentru a oferi asistență la naștere centrată pe femeie, cu accent pe respectarea drepturilor, siguranței și demnității fiecărei mame. Programul include ateliere despre punerea în practică a protocoalelor clinice standardizate pentru îngrijiri antenatale, intranatale și postnatale, aprobate de Ministerul Sănătății în anul 2025.„Specialitatea noastră nu ne permite să rămânem doar la nivelul cunoștințelor de facultate. Medicina este unul din domeniile care se dezvoltă rapid. Această viteză o impun tehnologiile medicale și dorința medicilor și a sistemelor medicală să facă față tuturor provocărilor legate de sănătatea omului. Ceea ce nu puteam acum 20 de ani, astăzi este realizabil! Un copil care se naște de 500 de grame la 25-26 de săptămâni poate acum supraviețui și crește un om mare și sănătos. Este foarte important ca medicii specialiști să dețină capacități profesionale și competențe necesare pentru a fi în pas cu știința și a utiliza echipamentele la justa lor valoare pentru a le pune în slujba omului și, cel mai importat, al copilului”, a declarat Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, în debutul primului atelier de instruire „Asistența intrapartum pentru o experiență pozitivă a nașterii”.Instruiri pentru punerea în practică a trei protocoale pentru experiențe pozitive în sarcină, naștere și perioada post-natală Noile protocoale stabilesc standarde unitare de lucru, aliniate la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, și vor ghida personalul medical. Protocolul de îngrijire antenatală pentru o experiență pozitivă a sarcinii este dedicat medicilor de familie și specialiștilor obstetricieni-ginecologi care activează în asistența medicală primară și consultativă pentru supravegherea sarcinii și evitarea complicațiilor.Al doilea protocol ține de îngrijirile intranatale. Documentul se focusează pe un parteneriat între medic și mamă bazat pe comunicare pentru a face față mai ușor procesului de naștere și relațiilor cu familia.
Îngrijirile postnatale țin de o experiență pozitivă în perioada lăuziei și tot ce se întâmplă cu mama după naștere. De la perioada petrecută în spital și până la trecerea sub observațiile medicului de familie și ale pediatrului care vor dezvolta competențe pentru o mai bună comunicare cu mama și familia acesteia.„Necesitatea creării acestor protocoale a venit dintr-un paradox, explică Olga Cernețchi, prim-prorectoră a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” și una dintre autorii protocoalelor. Noi avem foarte multe protocoale clinice standardizate și naționale care țin de stările patologice și de stările de urgență, dar până acum nu a fost niciun document comprehensiv pentru nașterea fiziologică. Erau doar informații sporadice în câteva ghiduri care erau scrise ceva timp în urmă. Din aceste considerente a și venit ideea că este necesar ca să avem un document cap coadă pentru conduita nașterii fiziologice”. Olga Cernețchi spune că s-a optat pe o denumire non-formală a protocoalelor (...pentru o experiență pozitivă în naștere) pentru a se focusa mai bine pe beneficiara acestor servicii, pentru ca după naștere, femeia să plece din maternitate fără patologii și cu amintiri frumoase. Potrivit ei, respectarea protocoalelor care prevăd o mai bună comunicare cu mama poate reduce din frica femeilor pentru nașterile naturale și totodată numărul de cezariene care este în creștere în ultimii ani.Nașterea, de la eveniment clinic la experiență umană profundăÎn total vor fi organizate cinci ateliere dedicate obstetricienilor-ginecologi și moașelor din maternități și opt ateliere pentru medicii de familie și asistentele medicale din asistența primară. Instruirile sunt realizate cu sprijinul UNFPA în Moldova, al Guvernului Marii Britanii în parteneriat cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
Dr. Karina Nersesyan, Reprezentanta UNFPA în Moldova, a subliniat că orice instruire pentru medici este importantă pentru că îi ajută să schimbe vieți, iar o naștere este o experiență umană profundă și nu doar un eveniment clinic.„Vreau să vă povestesc această situație din două perspective. Una personală și alta profesională în calitate de reprezentantă UNFPA în Republica Moldova. În cariera mea am avut ocazia să lucrez în Yemen, Afganistan, Gaza unde nu am știut ce însemnă frica. Prima senzație de teamă am avut-o când am născut-o pe fiica mea cu ani în urmă. Nu știam cum să lupt cu această stare când am ajuns în sala de nașteri, dar am avut parte de medici buni. Ei mi-au spus că vor prelua frica de la mine, pentru ca eu să pot savura momentul special din viața mea, cel de a deveni mamă”, le-a mărturisit Karina Nersesyan, medicilor moldoveni. Și Pippa Bown, consilieră în domeniul umanitar la Ambasada Marii Britanii în Republica Moldova, i-a asigurat pe medici de susținere în procesul de instruiri privind bunele practici în naștere.
„Investițiile în infrastructură au nevoie de formarea personalului pentru ca ele să aducă beneficiile scontate. Vom ajuta prin angajamentul nostru ca fiecare femeie să beneficieze de o îngrijire calitativă pentru o experiență sigură, plină de respect și bazată pe drepturile omului. Noi investim în echitate, egalitate și demnitate la nivel de sănătate reproductivă în Republica Moldova, iar tot ce ține de instruire în domeniul sănătății aduce rezultate bune atunci când vorbim de satisfacția pacienților”, a punctat Pippa Bown.Comunicarea, un factor care poate transforma nașterea într-o experiență pozitivăCerințele gravidelor și ale societății, în general, s-au schimbat în ultimii ani. Persoanele care vin la naștere vor o atitudine mai bună nu doar sub aspect medical, ci și emoțional, dorindu-și o implicare mai mare în actul de naștere din partea familiei, povestește Angela Țurcanu, șefa centrului perinatal Orhei. Potrivit ei, cunoștințele de la facultate și informațiile obținute în cadrul unor sesiuni sporadice de informare nu mai satisfac așteptările beneficiarelor.„La un moment dat s-au văzut mesajele societății, mesajele femeilor, că ele vor să fie mai mult implicate în actul medical. Să nu ia decizia doar medicul, dar și ele să fie întrebate. Este important ca femeia să fie pregătită psiho-emoțional pentru naștere. Școlarizările gravidelor trebuie să înceapă încă de când se află la evidența medicului de familie și a ginecologului de sector. Pentru rezultate mai bune este necesară și pregătirea partenerului. Numai împreună putem ajunge la acele experiențe pozitive pe care și le propun protocoalele în nașteri”, a spus Angela Țurcanu.
Pentru a depăși mai multe neînțelegeri în procesul de acordare a serviciilor medicale, comunicarea cu gravida este esențială, menționează Iurie Dondiuc, președintele comisiei în domeniul obstetricii și ginecologiei a Ministerului Sănătății. Potrivit lui, Republica Moldova se poate mândri cu rezultate bune în procesul de luare la evidență a gravidelor în primele trei luni de sarcină. Nouă din zece femei însărcinate au parte de asistență medicală și informare până la naștere în cabinetele medicilor de familie. Ședințele de instruire pe parcursul celor nouă luni de sarcină sunt focusate pe familiarizarea gravidelor despre evoluția sarcinii, comportament și procesul de naștere.
„Experiența pozitivă se referă la sentimentul de satisfacție în urma nașterii. Noi reieșim din conceptul că sarcina și nașterea este un proces dinamic, un act fiziologic, natural. Femeile sănătoase pot naște și acasă, dar noi recomandăm ca acestea să nască în maternități pentru o mai bună monitorizare și prevenire a unor situații nedorite. Punerea în practică a protocoalelor va ajuta medicii să comunice mai bine cu gravidele, iar gravidele să-i înțeleagă mai bine pe medici”, crede Iurie Dondiuc.Implementarea protocoalelor clinice standardizate pentru îngrijirile antenatale, intranatale și postnatale marchează un pas decisiv pentru sistemul medical din Republica Moldova. Instruirea medicilor și modernizarea continuă a maternităților nu înseamnă doar tehnologii mai performante, ci și o schimbare de atitudine – o naștere centrată pe femeie, respectuoasă și sigură, care răspunde nevoilor reale ale mamei și copilului.Cu sprijinul partenerilor internaționali și angajamentul specialiștilor locali, Republica Moldova își consolidează poziția pe calea unor servicii de calitate oferite în maternități, aliniate standardelor internaționale. O experiență pozitivă la naștere nu rămâne doar o amintire personală, ci devine fundamentul unei familii sănătoase și al unei societăți mai puternice.
