Meningita, holera și ciuma continuă să provoace îmbolnăviri și decese în mai multe regiuni ale lumii, chiar dacă medicina dispune astăzi de vaccinuri, antibiotice și metode eficiente de prevenție. Datele recente arată că unele dintre aceste boli, asociate mai ales cu trecutul, rămân o amenințare serioasă.
Meningita continuă să provoace epidemii
Meningita bacteriană afectează în special așa-numita „centură africană a meningitei”, o regiune care se întinde din Senegal până în Etiopia și unde apar periodic epidemii, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.
În 2025, 24 dintre cele 26 de țări din această zonă au raportat peste 20.000 de cazuri suspecte și aproape 1.000 de decese. În statele care au transmis date atât în 2024, cât și în 2025, numărul îmbolnăvirilor a scăzut cu 5,9%.
Vaccinarea a avut însă un impact major asupra uneia dintre formele bolii. După introducerea, în 2010, a vaccinului împotriva meningococului de tip A, numărul cazurilor provocate de această bacterie a scăzut cu peste 99% în rândul populațiilor vaccinate.
În țările care au introdus vaccinul, niciun astfel de caz nu a mai fost confirmat din 2017.
Un vaccin mai nou, care oferă protecție împotriva a cinci tipuri de meningococ, este introdus treptat în regiune. Niger a devenit în 2025 prima țară care a organizat o campanie națională cu acest vaccin.
În România, meningita meningococică rămâne rară. În 2025 au fost raportate 35 de cazuri, dintre care unul s-a soldat cu deces, iar în 2026 au fost confirmate până acum 10 cazuri.
Aproape 8.000 de decese provocate de holeră într-un singur an
Deși holera poate fi prevenită și tratată, boala continuă să provoace mii de decese.
În 2025, 47 de țări au raportat peste 450.000 de cazuri și aproape 8.000 de decese. Numărul persoanelor care au murit a crescut cu 30% comparativ cu anul precedent, chiar dacă totalul îmbolnăvirilor a fost mai mic.
Este cel mai ridicat bilanț anual al deceselor provocate de holeră raportat din 1999. Numărul real ar putea fi însă considerabil mai mare, deoarece multe cazuri nu sunt înregistrate oficial.
Mai mult de unul din cinci decese s-a produs în afara unităților medicale, ceea ce indică faptul că numeroși bolnavi nu au ajuns la timp la tratament.
Angola, Bangladesh, Republica Democratică Congo, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan și Yemen au concentrat aproximativ 90% dintre cazurile și decesele raportate la nivel mondial.
Africa a fost regiunea cea mai afectată, cu o creștere de 34% a numărului de cazuri și de 58% a deceselor față de 2024.
„Nimeni nu ar trebui să moară astăzi de holeră, când avem instrumentele necesare pentru a preveni și trata această boală”, au transmis specialiștii.
Nici ciuma nu a dispărut
Ciuma, asociată cu unele dintre cele mai devastatoare epidemii din istorie, continuă să infecteze oameni și în prezent.
Între 2019 și 2025, zece țări au raportat cazuri umane suspecte de ciumă, iar în șase dintre acestea îmbolnăvirile au fost confirmate.
În total, în această perioadă au fost înregistrate aproape 4.000 de cazuri suspecte și peste 400 de decese. Rata mortalității a fost de aproximativ 11%.
Cele mai multe cazuri au fost raportate în Republica Democratică Congo și Madagascar, unde boala continuă să circule în anumite regiuni.
Ciuma este provocată de o bacterie și se transmite, de regulă, între animale prin intermediul puricilor, putând ajunge și la oameni.
Supravegherea rămâne esențială
Specialiștii subliniază că monitorizarea rozătoarelor și a altor animale, precum și intervenția rapidă atunci când apar focare, sunt esențiale pentru depistarea timpurie și limitarea răspândirii bolii.
În cazul tuturor celor trei boli, prevenția, vaccinarea acolo unde este disponibilă și accesul rapid la tratament rămân decisive pentru reducerea numărului de îmbolnăviri și decese.
