Lunile august și septembrie reprezintă perioada de vârf a polenizării ambroziei, iar persoanele alergice se pot confrunta cu nas înfundat, strănut repetat, mâncărimi ale nasului și ochilor și secreții nazale abundente.
În anii cu temperaturi ridicate, simptomele pot persista chiar și în octombrie. Aproximativ 20% din populație este afectată, iar medicii recomandă evitarea automedicației și consultarea unui alergolog atunci când manifestările sunt persistente și se repetă.
Ambrozia produce cantități foarte mari de polen, iar particulele sale, fiind extrem de mici, sunt inhalate cu ușurință și pot ajunge până la nivelul celor mai mici bronhii. Polenul se poate depune și pe haine, piele sau păr, astfel încât expunerea poate continua inclusiv după revenirea în locuință, transmite moldova1.md.
„O plantă poate produce până la opt miliarde de grăuncioare de polen, iar semințele acesteia pot rămâne viabile până la 40 de ani. Din acest motiv, este foarte greu să o combatem”, a explicat medicul alergolog Cristina Toma.
Cele mai frecvente manifestări ale alergiei apar la nivelul căilor respiratorii superioare. Printre acestea se numără nasul înfundat, strănutul repetat, mâncărimile la nivelul nasului și ochilor, precum și secrețiile nazale abundente, de regulă apoase și incolore.
Potrivit medicului, alergia este deseori confundată cu o răceală, în special în primii ani de la apariția simptomelor. Un indiciu important îl reprezintă însă caracterul sezonier și repetitiv al manifestărilor.
Dacă acestea apar în fiecare an, aproximativ în aceeași perioadă și persistă timp de câteva săptămâni, este recomandată o evaluare alergologică.
„Majoritatea pacienților o confundă, practic în primii trei ani, cu o răceală. În momentul în care își dau seama că aceasta se repetă în aceeași perioadă câțiva ani consecutiv, realizează că nu este vorba despre o răceală”, a spus Cristina Toma.
Spre deosebire de o răceală, în cazul rinitei alergice strănutul poate apărea în accese repetate, uneori de zeci de ori, iar secrețiile nazale sunt, de obicei, clare și apoase.
Medicii recomandă, pe cât posibil, reducerea contactului cu polenul de ambrozie. În perioadele în care concentrația acestuia în aer este ridicată, persoanele alergice ar trebui să limiteze timpul petrecut în aer liber, să utilizeze aerul condiționat și să evite deschiderea geamurilor.
După revenirea acasă, este recomandată schimbarea hainelor și spălarea părului și a corpului, pentru îndepărtarea particulelor de polen.
În cazul plimbărilor mai lungi, persoanele alergice pot utiliza o mască medicală ușor umezită, care poate crea o barieră mecanică și favoriza depunerea polenului pe suprafața acesteia.
„În alergologie, este extrem de important să evităm contactul cu alergenul. Cu cât vă expuneți mai mult, cu atât mai severă poate fi o reacție ulterioară”, a precizat medicul.
Tratamentul alergiei la ambrozie presupune, în primul rând, evitarea alergenului, urmată de terapia simptomatică. La recomandarea medicului, pot fi administrate antihistaminice și spray-uri intranazale cu corticosteroizi.
Alergologul atrage atenția că antihistaminicele sedative nu sunt recomandate, întrucât pot provoca somnolență și pot reduce timpul de reacție, ceea ce poate reprezenta un pericol inclusiv pentru persoanele aflate la volan. Din acest motiv, sunt preferate antihistaminicele non-sedative.
Specialistul avertizează și asupra utilizării necontrolate a corticosteroizilor sistemici, administrați sub formă de comprimate sau injecții pentru calmarea rapidă a simptomelor. Astfel de tratamente pot provoca reacții adverse și complicații serioase și nu reprezintă o soluție-standard pentru controlul rinitei alergice.
O altă opțiune de tratament este imunoterapia alergen-specifică, efectuată sub supravegherea unui medic alergolog. Aceasta presupune expunerea controlată și treptată la alergen, pentru modificarea răspunsului sistemului imunitar, și poate fi administrată sublingual sau subcutanat.
Specialiștii avertizează că alergia la ambrozie nu trebuie tratată drept o simplă neplăcere sezonieră. Expunerea repetată și intensă poate duce la agravarea simptomelor, iar persoanele care suferă de rinită alergică pot dezvolta și manifestări de astm.
Potrivit Cristinei Toma, aproximativ 30% dintre pacienții cu rinită alergică se pot confrunta cu simptome de astm.
Dificultățile de respirație, senzația de sufocare, respirația șuierătoare sau tusea persistentă sunt semne care necesită o evaluare medicală.
Persoanele alergice la ambrozie pot prezenta și reacții încrucișate după consumul anumitor alimente, printre care pepenele galben, castraveții și dovleceii. Reacțiile se pot manifesta prin mâncărimi la nivelul gurii, limbii sau gâtului, fenomen cunoscut drept sindromul polen-aliment.
„Recomand cu insistență ca, în cazul în care aceste semne sunt persistente și se repetă, să vă adresați unui medic alergolog pentru recomandări clare și pentru a cunoaște pașii pe care trebuie să îi urmați”, a îndemnat specialistul.
Medicul recomandă, totodată, evitarea tratamentelor administrate după sfaturile cunoscuților și a terapiilor alternative nevalidate. Diagnosticul și schema de tratament trebuie stabilite de medicul alergolog, în funcție de simptome și de rezultatele investigațiilor.
În perioada în care concentrația polenului de ambrozie este ridicată, reducerea expunerii la alergen și respectarea tratamentului recomandat de medic pot contribui la ameliorarea simptomelor și la prevenirea agravării acestora.
