Rapoartele săptămânale arată că în primele două luni ale anului au fost înregistrate mii de cazuri de infecții respiratorii. Cele mai multe au fost raportare la copiii de vârstă fragedă și preșcolară. Unele dintre ele au fost foarte grave, iar spitalele cu greu au făcut față fluxului de copii bolnavi.
Doamnă doctor, cum a fost această perioadă pentru un pediatru?
În ultimii ani, din cauza schimbărilor climatice, virusurile se simt foarte bine în perioada iernii. Vremea relativ caldă și umedă este un mediu propice pentru multiplicarea lor și mai ales transmiterea în comunități de copii.
Începând cu luna ianuarie traversăm o perioadă foarte complicată. Cred că nu a fost copil care să nu fi contactat vreun virus în aceste luni. Unii au trecut mai ușor peste viroze, alții au avut nevoie de intervenția unui medic și chiar internare la spital. Cel mai greu s-au descurcat copiii de până la vârsta de doi ani. Am avut cazuri chiar foarte urâte, cu forme grave care au dus la insuficiență respiratorie din cauza unui virus gripal sau sincițial.
Din păcate perioada virozelor nu s-a terminat aici. După primul val cu febră înaltă și stări generale alterate, acum trecem printr-o altă perioadă cu forme mai complicate de boală care dau febră pentru o perioadă mai îndelungată. Copiii se recuperează mai greu, au cefalee, iar alții dezvoltă complicații precum pneumonii și infecții bacteriene. În paralel cu virusul respirator sincițial care de unul singur poate trece și neobservat, avem foarte multe combinații cu alte virusuri și bacterii. Acest amestec rareori se lasă fără spitalizare.
Am avut cazuri când am depistat și trei, patru sau chiar cinci virusuri la un copil. În astfel de situații evoluția e foarte complicată din cauză că pacientul nu s-a recuperat bine după primul virus și a luat alt virus mai agresiv. Cea de-a două infecție desigur că va decurge mult mai greu cu forme accentuate de febră pentru o durată mai multă de timp.
Să fie această situație datorată relaxării regulilor sanitare stricte din ultimii doi ani când am comunicat mai puțin și organismul uman s-a dezvățat să mai recunoască și să combată infecțiile?
În fiecare an noi ne imunizăm, fie pe cale naturală prin contactul direct cu virusurile, fie cu ajutorul unor vaccinuri precum este cel împotriva gripei. Timp de doi ani de pandemie, perioadă în care am fost mai mult izolați, iar unii copii nu au avut posibilitate să-și facă vaccinurile profilactice, organismul uman a ajuns să fie foarte vulnerabil la anumite provocări din afară. Reiese că el a cam uitat de unele viroze și acum trebuie să-și reamintească felul cum să reacționeze la ele.
Un alt exemplu ar fi rotavirusul care a făcut ravagii vara trecută din cauză că am avut o cohortă de copii care nu au ajuns la timp în cabinetul de vaccinuri și în lipsa imunizării au făcut forme complicate ale bolii.
O altă explicație ar fi că omenirea nu a învățat nimic din pandemie. Regulile stricte de igienă – spălatul pe mâini, respectarea distanței, purtarea măștii de protecție – nu au fost doar pentru perioada pandemiei. Ele au rămas în vigoare, chiar dacă nu ne place să ne mai amintim de vremurile prin care am trecut. Plus la toate se pare că ne-am relaxat atât de mult că nu mai luăm în seamă nici febra sau alte simptome ale unei viroze și nu ne izolăm dar continuăm să mergem la muncă, să ducem copiii la grădiniță sau la școală, să frecventăm localurile și terenurile de joacă. Asta nu face altceva decât să ducă la răspândirea virusurilor în societate. Unii scapă mai ușor, alții mai greu. Nimeni nu a abolit legile naturii.
Ați avut cazuri complicate care au necesitat o intervenție specială din partea dumneavoastră?
Acestea sunt de obicei cazurile repetate de îmbolnăvire. Când după o perioadă de gripă apare o altă viroză sau invers. Pe fundalul convalescenței și slăbirii organismului acestea se pot asocia cu diferite bacterii și necesită schimbare de tratament. Pe lângă toate acestea, trebuie să spun că nimeni încă nu a oprit COVID-ul care se poate asocia ușor cu gripa sau alte viroze și forma un coctail foarte periculos.
Unii afirmă că ceea ce se întâmplă acum arată că lumea a devenit mai vulnerabilă la diferite virusuri și bacterii și că ar trebui să ne pregătim pentru o luptă continuă cu acestea. Cum vedeți dumneavoastră aceste interpretări?
Modul nostru de viață influențează direct felul cum reacționează sistemului nostru imun la lumea din jur. Astăzi când mereu ne plângem de supraoboseală, supraîncărcare emoțională, alimentație proastă, mediu poluat nu putem fi sănătoși. Din aceste motive e greu să avem un sistem imun perfect care poate să reacționeze la lumea virusurilor și bacteriilor.
Pe lângă toți factorii expuși mai sus, uneori mai distrugem și noi ceea ce avem. Mă refer aici la folosirea exagerată de antibiotice care a dus la crearea rezistenței multor bacterii, mai avem și un consum necontrolat de alte produse care slăbește puterea organismului de a rezista la factori din afară.
Iar factorii din afară se înmulțesc în pofida așteptărilor omenirii de a ține sub control virusurile și bacteriile...
Da, este adevărat. Provocări vor fi mai multe, dar și restanțe încă mai avem din trecut la multe capitole. În pofida unor tratamente și imunizări, oamenii preferă să riște asumându-și anumite consecințe la nivel mai mult inconștient. Spre exemplu aceiași varicelă. Unii pot trece prin această boală ușor, dar avem și cazuri foarte grave, cu consecințe dure. Dacă astăzi există vaccin, de ce trebuie să riscăm și să facem presiuni pe organism și sistem. De ce nu alegem calea mai scurtă de a accepta vaccinarea și nu imunizarea directă prin expunere la boală?
Am avut în această perioadă părinți care au aflat pentru prima dată că și copiii pot fi vaccinați împotriva gripei. Ar fi fost mult mai simplu să se imunizeze pentru a evita complicațiile cu febră de 40 de grade, cu dureri îngrozitoare de cap și cu o stare generală alterată care poate dura cel puțin o săptămână. Vreau să cred că persoanele cu care am discutat și-au învățat lecția și la anul se vor vaccina împotriva gripei, iar noi ne vom întâlni doar pentru controale de rutină și nu pentru a combate virusul gripal.
Cât de pregătit este sistemul medical să reziste la acest val enorm de îmbolnăviri în perioada de iarnă? Cum se descurcă spitalele?
Sistemul trebuie să facă față și să își îndeplinească atribuțiile. În această perioadă este nevoie de un triaj foarte atent pentru a nu suprasolicitat spitalele cu cazuri ușoare. Copiii care nu au complicații trebuie să meargă la nivel primar, la medic de familie, la pediatru și să fie monitorizați acolo. La nivel de staționar trebuie să ajungă doar pacienții care nu s-au isprăvit cu tratamentul acasă. Și cu toate acestea, spitalele au fost luate cu asalt, semn că sezonul a fost complicat, iar mulți părinți nu știu cum să reacționeze la febră sau alte simptome pe care le are o viroză.
Și ce ar trebuie aceștia să cunoască? Or nu toți au o facultate de medicină în spate și cu greu își dau seama despre complexitatea unor simptome.
Aici, ca de obicei, avem două extreme. Părinți care, în prima zi de febră, fac coadă, fie la departamentul de urgență, fie la medicul de familie și părinți care stau acasă șapte-zece zile cu febră mare și copilul ajunge la spital deshidratat și cu alte simptome urâte. Este adevărat că în primele zile virozele pot fi monitorizate acasă dacă părintele știe să identifice semnele generale de boală. Acestea sunt trecute și în carnetul de îngrijire a copilului, dar puțini ajungă să le citească.
Numai în momentul când părintele vede că apar alte semne de boală trebuie să solicite de urgență intervenția unui specialist, fie că este vorba de medicul de familie sau pediatru, fie apelează la un departament de urgență. Valul mare de adresări la spital în aceste două luni a fost cauzat și de mulți părinți care din prima zi de febră s-au panicat și ei au venit la spital.
Ce le-ați spune celor care nu au ajuns să citească informația din carnetul de îngrijire a copilului?
Febra nu este semn de pericol în momentul în care copilul nu are alte boli severe. Dacă un copil cu febră reacționează pozitiv după ce i se administrează medicamente, este activ și se joacă, se hidratează și tolerează lichidele, acest copil poate fi menajat bine și acasă. Părinții trebuie să fie instruiți că 38,5 grade nu este motiv de panică și adresare la urgență.
Pentru a nu ajunge în cealaltă extremă, vă rog să ne spuneți și când este cazul ca un părinte să solicite ajutorul unui medic specialist când un copil are febră.
În momentul în care copilul între stările de febră, este moleșit, refuză să bea și părintele nu poate să-l hidrateze acasă, acesta ar fi un semn că trebuie să meargă la medic. Mai sunt și alte semne de pericol cum ar fi voma după administrare de lichide, convulsia pe fond de febră, copilul este somnolent și părintele nu poate să-l trezească sau are respirația zgomotoasă și dificilă. Acestea sunt situații când este nevoie să se adreseze la medic.
Există complicații pe termen lung în urma virozelor care au fost în aceste două luni? Pot apărea anumite boli cronice drept urmare a unor forme mai complicate de viroză?
Pentru copiii de vârstă mică – între doi și cinci ani – perioada când merg la grădiniță este dedicată dezvoltării sistemului imunitar. Pe cât de complicată este această perioadă pentru părinți, pe atât de necesară este în formarea imunității pentru restul vieții. Formele de viroze pe care le face în acest timp nu sunt periculoase cu excepția când un copil are maladii cronice cum ar fi cele cardiace, pulmonare, neurologice sau de orice altă geneză.
Virozele nu dau complicații decât dacă evoluează în forme care nu sunt identificate și tratate la timp. În condițiile unui copil sănătos care se hidratează bine și tolerează bine medicamentele de combatere a febrei, de obicei, virozele trec fără să lase vreo urmă.
Câți dintre copiii care s-au adresat zilele acestea la dumneavoastră erau imunizați împotriva gripei și aveau toate vaccinurile obligatorii vârstei?
Am avut cazuri unice de imunizare împotriva gripei la adulți și copii. În rest, fie că nici nu știau că și copilii se pot vaccina împotriva gripei, fie erau contra acestui vaccin, din păcate.
Totodată am descoperit că tot mai mulți copii au devieri de la calendarul de imunizări obligatorii. Foarte mulți părinți au recunoscut că nu au mai trecut pe la cabinetul de vaccinare de la maternitate și au vaccinurile incomplete.
Și asta s-a manifestat cumva asupra stării lor de sănătate?
Absolut. Spre exemplu a crescut numărul copiilor care fac tuse convulsive din cauză că nu au fost vaccinați sau au vaccinul incomplet. Și lista poate fi continuată. Vreau să atrag atenția că orice vaccin este important dacă acesta face parte din lista celor obligatorii și el trebuie administrat conform calendarului stabilit de autorități.
Ce lecții ar trebui să învețe părinții din actualul sezon al infecțiilor respiratorii acute?
Din păcate astăzi medicii sunt nevoiți să lucreze între două extreme. Pe de o parte avem părinții care administrează tratamente de sine stătător pentru că așa au auzit de la vecini sau au citit pe internet. Unii le dau copiilor medicamente indicate adulților pentru viroze sau răceli, ceea ce este foarte periculos. Și aici mă refer și la siropurile de tuse care sunt interzise copiilor până la vârsta de patru ani deoarece ei încă nu pot expectora sputa și aceasta complică procesul de tratament.
Există și părinți care au solicitat asistența din partea unui medic, dar nu au respectat tratamentul prescris și au ajuns cu complicații la spital. Ultimul caz pe care l-am avut a fost o mamă care a refuzat un medicament recomandat pentru gripă la copii. Aceasta a ales să folosească un preparat antiviral intens promovat la televizor, dar care nu este pentru copii. Din păcate copilul a ajuns în stare gravă la spital cu dureri de cap și febră care nu ceda la antipiretice.
Vreau să accentuez că este foarte importantă relația medic-pacient bazată pe respect și încredere. Fără această relație succesul tratamentului se lasă așteptat și nu este cazul să riscăm cu sănătatea noastră sau a persoanelor dragi.
