Medicul Mihail Pautov, cunoscut în România pentru materialele sale despre sănătate, a publicat un nou video în care explică ce este microbiomul și de ce el este considerat „al doilea creier” al corpului uman. Potrivit acestuia, microbiomul nu doar că influențează digestia, ci joacă un rol esențial în starea de bine psihică, în imunitate și în alegerile alimentare pe care le facem zilnic.
Pautov începe cu o incursiune în istoria vieții de pe Pământ, povestind cum, după primele plante terestre, au apărut și viețuitoarele care s-au adaptat treptat la medii diferite. Peștii, de exemplu, au început să se hrănească cu plante, dar nu aveau suficiente enzime pentru a digera miile de tipuri de fibre din acestea. Așa s-a produs un parteneriat evolutiv: organismul a găzduit bacterii care să ajute la digestie, în schimbul unor nutrienți esențiali, transmite Știri.md.
Specialistul menționează că microbiomul este ansamblul bacteriilor, virusurilor și ciupercilor care trăiesc în organismul nostru, în special în intestin, și este considerat astăzi un veritabil organ.
„Nu poți trăi fără el. Poți supraviețui, dar cu o calitate a vieții extrem de scăzută”, avertizează medicul.
În intestinele noastre, spune Mihail Pautov, există un număr aproape egal de celule microbiene și celule umane. Aceste microorganisme „lucrează” pentru noi: digeră fibrele pe care nu le putem descompune singuri, produc acizi grași cu lanț scurt (precum butiratul), dar și neurotransmițători precum serotonina (90% din serotonina din organism se produce în intestin) și GABA, care este asociat cu starea de calm și relaxare.
„GABA, de exemplu, e neurotransmițătorul care crește după primul pahar de vin. De aceea ne simțim bine. Dar dacă bei al doilea pahar, totul se dezechilibrează. La fel funcționează și microbiomul. Îl hrănești bine, îți oferă echilibru. Îl neglijezi, apar dezechilibre profunde. Gândiți-vă că organismul e ca un oraș. Celulele sunt clădirile, infrastructura. Microbiomul sunt oamenii care fac orașul să funcționeze – vatmani, livratori, casieri, profesori. Cu cât sunt mai diverși, cu atât orașul e mai eficient și mai sănătos”, explică Pautov.
Medicul precizează că, dacă diversitatea bacteriilor scade, „orașul” nu mai funcționează, iar dieta modernă, bazată pe alimente ultraprocesate, contribuie la colapsul acestei diversități.
În acest sens, Pautov recomandă o alimentație bazată pe minimum 30 de plante, semințe, mirodenii și nuci pe săptămână, consumul în fiecare zi a 30 de grame de fibre, introducerea de alimente fermentate și o pauză alimentară zilnică de 14-16 ore.
Totodată, evitarea mâncării procesate este esențială: „Un chips sau un hamburger nu sunt doar goi din punct de vedere nutrițional – sunt otravă pentru bacteriile bune, iar când le oferi frecvent aceste produse, corpul dezvoltă bacterii care vor cere mai mult din acea mâncare”.
Acesta este motivul pentru care, spune el, persoanele care mănâncă fast-food constant dezvoltă „poftă” pentru acele alimente. La fel, după 30 de zile de dietă curată, organismul începe să tânjească după salate, varză murată sau chefir.
Legătura dintre intestin și creier este una profundă. Pautov amintește de studii pe șoareci, în care transferul microbiomului de la un individ anxios către unul sănătos a determinat apariția anxietății și la cel din urmă. Relația este bidirecțională: stresul afectează microbiomul, iar un microbiom afectat crește riscul de depresie, anxietate sau tulburări de somn.
„Este demonstrat științific că microbiomul influențează sănătatea mintală. Nu doar că produce neurotransmițători, dar afectează și sistemul imunitar al intestinului, care este legat de apariția bolilor autoimune, alergiilor sau chiar a cancerului”, adaugă el.
Pentru copii, spune Pautov, microbiomul se formează în primii trei ani de viață.
„De aceea sunt importante nașterea naturală, contactul piele pe piele și expunerea la bacterii bune. Să nu dezinfectăm tot în jurul copilului, să-l lăsăm să bage mâna în pământ. Microbiomul lui învață astfel să fie puternic”, recomandă el.
Pautov mai spune că educația alimentară a copilului trebuie să înceapă cu părintele: „Dacă tu mănânci broccoli cu poftă, copilul va dori și el. Nu-i poți cere să mănânce salată când tu ai șnițel în farfurie”.
„Nu aș numi microbiomul al doilea creier, ci un furnizor de energie pentru creier. Fără el, nimic nu funcționează bine”, conchide Pautov.
