Acum cinci ani, autoritățile din Sănătate propuneau un model îndrăzneț și vizionar de reformare a asistenței medicale primare. Scopul acesteia – să readucă medicii de familie în satele rămase fără niciun fel de asistență medicală și să redea prestigiul profesiei de medic de familie.
Promovată în grabă și cu erori legislative, reforma asistenței medicale primare din 2018 a rămas un eșec neasumat de nimeni.
Căci guvernele s-au tot schimbat, miniștrii au venit și au plecat, iar medicina primară tot nereformată a rămas. Deja de doi ani, reforma AMP figurează ca și obiectiv asumat de Ministerul Sănătății în Planurile de acțiuni elaborate, dar în realitate termenul a fost extins de două ori, iar reforma transferată dintr-un plan în altul. De această dată – al treilea termen asumat de autorități - un document de reformă ar trebui să fie livrat cel târziu până la sfârșitul lunii septembrie.
Reforma asistenței medicale primare, începută în anul 2018, pe vremea Guvernului Filip, prevedea pentru prima dată conceptul de liberă practică și crearea cabinetelor individuale ale medicilor de familie. Era o soluție promovată în grabă, după ce premierul de atunci a cerut într-o ședință închisă la Guvern să fie găsită o soluție la situația deplorabilă în care se afla medicina de familie. Legea, cu modificările făcută, a fost publicată în Monitorul Oficial în august 2018, pe vremea ministrei de atunci, Silvia Radu care i-a lăsat o „moștenire” grea succesoarei sale, Viorica Dumbrăveanu. Reforma nu a funcționat – în doar ultimii trei ani au fost deschise 20 de cabinete individuale ale medicilor de familie, dintre care două deja și-au sistat activitatea, conform informațiilor oferite de CNAM.
Dovadă că reforma nu a avut rezultatul scontat sunt datele privind asigurarea cu medici. În ultimii 20 de ani, numărul medicilor de familie s-a redus cu aproape un sfert, de la 2.136 câți erau în anul 2002, la 1.656 de medici în 2021. Mai rău este să aproape jumătate din toți specialiștii sunt în pragul vârstei de pensionare. Ultimele rapoarte oficiale arată că în Republica Moldova la 10.000 de locuitori revin în medie 4,8 medici de familie. Cifra este de aproape două ori mai mică decât media europeană, unde la 10.000 de locuitori revin 7,96 de medici de familie.
Există raioane unde situația este cu mult mai critică. La Cantemir se înregistrează cea mai gravă situație. Acolo sunt doar doi medici la 10.000 de locuitori. Lucrurile nu stau mai bine nici la Șoldănești, Vulcănești sau Orhei unde sunt mai puțin de trei medici la 10.000 de oameni. De fapt, din anul aplicării reformei și până acum, numărul medicilor de familie nu a crescut, ci a scăzut, cu 27 de specialiști, de la 1683 la 1.656 în 2021.
Deși era o nevoie acută de soluții, rezolvarea problemelor medicinii primare a fost amânată de mai multe ori, atât din cauza incertitudinilor politice, cât și din cauza pandemiei. Viorica Dumbrăveanu, care a venit în funcția de ministră la Sănătate în noiembrie 2019, promitea elaborarea și aprobarea unui concept de reformă a AMP până la sfârșitul anului 2021. Acesta a fost un termen asumat prin Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății, aprobat la 30 decembrie 2020, acțiunea 12.13. Dumbrăveanu a plecat din funcție peste o zi de la semnarea ordinului, iar echipa rămasă nu a reușit să implementeze o mare parte din acțiunile asumate.
Ala Nemerenco a venit la Ministerul Sănătății în august 2021, în guvernul Gavrilița. Noua ministră a elaborat un alt plan de acțiuni, pentru perioada octombrie-decembrie 2021. În noul document însă nu era prevăzută reforma asistenței medicale primare. Aceasta a fost însă o prioritare a Guvernului Gavrilița, asumată prin Planul de acțiuni al Guvernului, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 235/2021, obiectivul 10.16 :„Reducerea inechității sociale prin intermediul consolidării capacității asistenței medicale primare şi a parteneriatului cu comunitățile şi autoritățile locale”, acțiunea 10.16.1. „Revizuirea cadrului normativ privind reglementarea asistenței medicale primare”, cu termenul de realizare – Decembrie 2022. După un an de așteptare, Guvernul nu și-a îndeplinit propriile obiective, iar reforma AMP a rămas din nou în umbră.
Odată cu plecarea incorpore a Guvernului Gavrilița incertitudinile s-au adâncit. Lunile ianuarie și februarie au fost neproductive prin cauza schimbărilor Guvernului. Și abia în luna martie, Guvernul Recean a aprobat un plan de acțiuni pentru anii 2023-2025. Conform noului document, reforma asistenței medicale primare ar trebui să fie aprobată până cel mai târziu în luna septembrie. De această dată, atât Planul de acțiuni al Guvernului, cât și Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății nu mai prevăd indicarea lunii exacte ca termen de realizare, ci doar trimestrul în care acțiunile prevăzute ar urma să fie realitate.
Astfel, în Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății, reforma AMP se regăsește la acțiunea 34, cu termenul de realizare – trimestrul III. Deplasarea repetată a reformei AMP către trimestrul III al anului 2023 creează o nouă perioadă de așteptare și incertitudine în ceea ce privește capacitatea Guvernului de a realiza și implementa această reformă în termenii asumați.
