Ministra Sănătății vrea să schimbe legea astfel ca orice contribuabil să poată beneficia de servicii medicale imediat ce își achită polița medicală.
Actuala lege stabilește accesul la servicii după expirarea a șapte zile din momentul plății contribuției de asigurare pentru anul în care se solicită asistența. Deși numărul persoanelor care apelează la această modalitate de plată este foarte mic, specialiștii afirmă că schimbarea ar descuraja cetățenii să își facă asigurarea medicală din timp.
Astăzi persoanele care își achită prima de asigurare de asistență medicală în sumă fixă după data de 31 martie pot beneficia de asistență medicală doar după expirarea a șapte zile calendaristice din momentul achitării primei şi a penalităților aferente acesteia.
Cu șapte zile mai aproape de sănătate
Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a dispus înaintarea propunerii de modificare a cadrului legal pentru ca fiecare cetățean, din moment ce devine contribuabil, să poată beneficia în mod echitabil de serviciile medicale incluse în Programul unic al AOAM. Ministra anunța despre această inițiativă într-o postare pe rețelele de socializare.
„Dacă acceptăm aceste persoane în sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală, aceste 7 zile de așteptare aduc prejudiciu din punct de vedere medical pacientului, care se află adesea în stare critică și nu are acces la volumul deplin de asistență medicală necesară, și din punct de vedere financiar instituției medicale care își asumă costuri pe care nimeni nu le achită”, își argumentează Ala Nemerenco inițiativa.
Scopul actualei norme este responsabilizarea cetățenilor
Sănătate INFO a solicitat opinia Companiei Naționale de Asigurări în Medicină pe marginea inițiativei Alei Nemerenco. CNAM a menționat că sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală în Republica Moldova este organizat și funcționează având la bază principiile unicității, egalității, solidarității, obligativității, contributivităţii, repartiției și transparenței.
„Conform legii, persoanele fizice care achită primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă cu depășirea termenelor stabilite vor beneficia de asistenţă medicală în baza statutului de persoană asigurată care se acordă de către asigurător după expirarea a 7 zile calendaristice din momentul achitării primei de asigurare pentru anul respectiv de gestiune şi a penalităților aferente acesteia”, se menționează în mesajul CNAM.
Potrivit acestuia, prevederea a fost preluată din practica Estoniei unde persoanele ce se asigură în mod individual beneficiază de asistență medicală peste două săptămâni de la obținerea acestui statut.
CNAM precizează că legea stabilește că asiguratul este obligat să plătească asigurătorului prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru preluarea riscului asigurat al persoanei. Concomitent, asigurătorul preia riscul asigurat în funcție de statutul persoanei (asigurată/neasigurată) la momentul producerii acestuia. „Scopul normei este de a responsabiliza persoanele care achită prima de asigurare medicală în sumă fixă, prin determinarea acestora să-și asigure sănătatea și să-și onoreze obligația stabilită de lege de a contribui la sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, or, această categorie de persoane în marea majoritate a cazurilor se asigură numai după internarea în instituții spitalicești, când riscul asigurat deja a survenit”, se mai arată în răspunsul CNAM la solicitarea redacției.
Astfel de cazuri nu sunt multe, dar istoriilor lor sunt dramatice
Fostul director al Spitalului Clinic Republican Anatol Ciubotaru afirmă că ideea renunțării la cele șapte zile pentru activarea poliței medicale nu este una nouă. Astfel de demersuri au mai fost făcute și anterior de managerii unor instituții medicale care s-au confruntat cu probleme la achitarea serviciilor medicale din partea unor pacienți asigurați după internarea în spital.
„Eu nu cred că această prevedere responsabilizează cetățeanul sau mărește rata de procurare a polițelor medicale din timp. Mai grav este că odată ce pacientul a fost înregistrat la intrare în spital ca neasigurat, acest statut i se menține și după ce își cumpără polița medicală. El poate fi internat o lună și un an, dar tot neasigurat rămâne. Așa e făcut sistemul. Pe lângă pacient are de suferit și spitalul care nu poate să-și recupereze cheltuielile pentru cazul tratat. Aceasta este o mare nedreptate pentru cei sărmani care uneori după ce își cumpără poliță sunt nevoiți să mai și plătească pentru serviciile medicale primite. Astfel de cazuri nu sunt multe, dar istoriile lor sunt foarte dramatice”, a spus Anatol Ciubotaru.
El a adăugat că instituțiile medicale sunt în imposibilitate de a face față acestor cheltuieli din cauză că CNAM nu achită pentru persoanele tratate fără asigurare medicală. „Am avut situații când am solicitat intervenția autorităților locale, am scris și la consiliile raionale. Spitalele sunt nevoite să găsească resurse financiare proprii pentru achitarea acestor servicii medicale deoarece CNAM refuză să plătească pentru aceste cazuri”.
Orice implicare în sistemul de asigurări poate fi considerat un abuz
Economistul Veaceslav Ioniță afirmă că un sistem de asigurare se bazează pe plata unei sume în avans pentru un risc în viitor. Dacă cineva încearcă să încalce modul de funcționare în asigurări, aceasta se numește fraudă și este pedepsită de lege.
„Asigurarea înseamnă să plătești o sumă simbolică pentru un potențial risc în viitor. Dacă riscul deja a survenit, aceasta nu se mai numește asigurare, dar plată pentru un serviciu, în cazul dat – asistență medicală. Nu poți să mergi la o companie să îți asiguri casa după ce acesta a ars, ea trebuia asigurată pentru a preveni un eventual risc. În caz contrar se va abuza de sistem, iar acesta va pierde atât din punct de vedere financiar, cât și din încredere”, spune economistul.
Veaceslav Ioniță este de părere că inițiativa ministrei poate să descurajeze puținii oameni care se asigură de sine stătător. În pofida promovării asigurărilor obligatorii de asistență medicală, acestea nu se bucură de popularitate. Economistul menționează că în Republica Moldova nu există tradiția asigurării benevole.
„Dacă cineva are milă de cei săraci, atunci să le plătească el polița. Dar nu trebuie ca omul cu poliță medicală să plătească pentru cel fără poliță deoarece atunci nimeni nu va mai vrea să se asigure. Republica Moldova a trăit printr-o experiență similară cu alte categorii de beneficiari pe care până la urmă s-a angajat statul să le ofere polițe medicale. Dacă vreun ministru, deputat sau vreun medic are milă de anumite categorii, atunci să vină cu o inițiativă ca statul să le cumpere poliție. Dar să plătească tot atât cât o face și un contribuabil simplu și nu cât dă acum Guvernul pentru anumite categorii pe care le asigură”, a mai adăugat Veaceslav Ioniță.
Statistici
Datele Companiei Naționale de Asigurări în Medicină arată că doar unul din opt mii de asigurați și-a cumpărat singur prima de asigurare medicală după data de 31 martie. Până la data de 1 iunie 2023, 270 de persoane au achitat independent suma integrală de 12.636 de lei pentru polița medicală.
Mai mult de jumătate din cele 2.267.787 de persoane care beneficiază de asistență medicală sunt asigurate de Guvern. Patru din zece sunt persoane asigurate în baza unui contract de muncă și doar unul din zece își achită prima de asigurare în mod individual. Majoritatea și-o cumpără în primele trei luni ale anului când aceasta se vinde cu reducere de la 70 la 50 la sută.
