Studiul a fost realizat de cercetători de la University of East Anglia și Oxford BioDynamics, care au analizat modul în care este organizat genomul în trei dimensiuni, transmite playtech.ro.

Cele cinci afecțiuni au cauze și manifestări diferite. Long COVID apare după infecția cu SARS-CoV-2, sindromul de oboseală cronică, cunoscut și ca ME/CFS, este o boală multisistemică ale cărei cauze nu sunt pe deplin elucidate, iar stresul post-traumatic apare după experiențe traumatice. În artrita reumatoidă și scleroza multiplă, sistemul imunitar joacă un rol important.

Cu toate acestea, pacienții pot avea simptome comune, precum epuizare profundă, dificultăți de concentrare, „ceață mentală”, probleme de somn și dereglări ale sistemului nervos autonom.

Cercetătorii au găsit puține gene comune, dar rețele asemănătoare

Echipa a pornit de la date obținute în studii genetice ample. La nivelul genelor individuale, cercetătorii au găsit relativ puține elemente comune celor cinci afecțiuni.

Imaginea s-a schimbat însă atunci când au analizat modul în care genele interacționează în rețele biologice mai mari.

Genele asociate fiecărei boli ajungeau în aceleași zone importante ale acestor rețele. Au fost identificate mai multe „noduri” genetice implicate în răspunsul imunitar, inflamație, funcționarea mitocondriilor, metabolism și comunicarea dintre sistemul nervos și cel hormonal.

Printre elementele observate se numără gena LAG3, implicată în reglarea răspunsului celulelor T, dar și componente ale căii de semnalizare mTOR, importantă pentru metabolism și funcționarea celulelor.

„Bateriile” celulelor ar putea avea un rol

Cercetătorii acordă o atenție deosebită mitocondriilor, structurile care produc o mare parte din energia necesară celulelor.

Problemele metabolismului energetic au mai fost asociate cu sindromul de oboseală cronică și long COVID.

Noul studiu nu arată însă că mitocondriile sunt singura explicație pentru oboseala severă. Rezultatele sugerează mai degrabă existența unei combinații de dereglări imunitare, inflamatorii, metabolice și neuroendocrine.

Cu alte cuvinte, boli declanșate în moduri diferite ar putea ajunge să perturbe aceleași sisteme fundamentale ale organismului și să provoace simptome asemănătoare.

Ar putea apărea teste obiective pentru oboseala cronică

În cadrul cercetării a fost utilizată o tehnologie care analizează nu doar succesiunea ADN-ului, ci și felul în care acesta se pliază în interiorul celulelor și modul în care regiuni diferite ale genomului interacționează.

Descoperirea ar putea contribui, în viitor, la identificarea unor biomarkeri măsurabili.

În prezent, sindromul de oboseală cronică este diagnosticat în mare parte pe baza simptomelor și criteriilor clinice, neexistând un biomarker universal acceptat.

Dacă rezultatele vor fi confirmate, cercetătorii speră ca aceste semnături biologice să poată sta la baza unor teste de sânge și, ulterior, să ajute la identificarea unor tratamente mai bine țintite.

Studiul nu demonstrează că cele cinci boli sunt aceeași afecțiune

Autorii atrag însă atenția asupra limitărilor cercetării. Analiza este în mare parte computațională, iar rezultatele trebuie confirmate prin experimente suplimentare și studii clinice.

De asemenea, cercetătorii nu pot afirma deocamdată că rețelele biologice identificate explică în mod specific oboseala. Acestea ar putea reflecta mecanisme mai generale, precum inflamația și dereglarea sistemului imunitar.

Rezultatele nu înseamnă nici că long COVID, stresul post-traumatic, sindromul de oboseală cronică, artrita reumatoidă și scleroza multiplă reprezintă aceeași boală.

Ele sugerează însă că, pornind de la cauze diferite, organismul poate ajunge la perturbarea acelorași sisteme biologice, ceea ce ar putea explica de ce oboseala severă apare în toate aceste afecțiuni.