Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în combaterea hepatitei virale B, o infecție care poate evolua fără simptome evidente, dar care, în timp, poate provoca afecțiuni grave, precum ciroza sau cancerul hepatic.
Vaccinarea și programele de prevenire au contribuit la reducerea considerabilă a numărului de îmbolnăviri, iar țara a reușit să atingă obiectivele internaționale de control al infecției.
Pentru persoanele care s-au confruntat însă cu boala, diagnosticul a reprezentat o experiență dificilă. Vera Chicu a aflat la vârsta de 42 de ani că are hepatită B acută. Inițial, singurul simptom pe care l-a observat a fost starea de oboseală, transmite nordnews.md.
„Aveam o stare de oboseală, mi-a venit tocmai nu bine… Sora mea mi-a spus: Ia arată palmele. Când le-a văzut, mi-a zis că poate să fie o hepatită”, povestește femeia.
Diagnosticul a fost un șoc pentru întreaga familie, iar principala sa grijă era că boala ar putea să o împiedice să fie alături de copii.
Hepatita virală B poate fi transmisă prin sânge, de la mamă la copil în timpul nașterii, prin utilizarea unor obiecte personale contaminate, dar și în urma procedurilor efectuate cu instrumente care nu au fost sterilizate corespunzător.
Un moment important în lupta împotriva bolii a fost descoperirea antigenului de suprafață al virusului hepatitic B, HBsAg, de către cercetătorul Baruch Samuel Blumberg. Descoperirea a contribuit la dezvoltarea vaccinului împotriva hepatitei B, iar Blumberg a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1976.
Introducerea vaccinării universale a copiilor a permis reducerea considerabilă a transmiterii infecției în mai multe țări, inclusiv în Republica Moldova.
Înainte de introducerea vaccinării, spitalele din țară înregistrau anual între 1.200 și 1.400 de internări în rândul copiilor, dintre care 200-250 erau diagnosticați cu hepatite cronice virale.
„Aveam anual spitalizare la 1.200-1.400 de copii, dintre care 200-250 erau diagnosticați cu hepatite cronice virale”, a declarat Tatiana Raba, medic gastroenterolog și hepatolog pediatru.
Potrivit specialistei, în acea perioadă erau înregistrate inclusiv cazuri de ciroză hepatică la copii, în condițiile în care posibilitățile de tratament erau limitate.
Situația a început să se schimbe după includerea vaccinului împotriva hepatitei B în Programul Național de Imunizări. Începând cu anul 1995, toți nou-născuții sunt vaccinați conform schemei naționale.
Astfel, incidența hepatitei B acute a scăzut de la 49,9 cazuri la 100.000 de locuitori în 1994 la 7,5 cazuri în 2006. În 2025, aceasta a ajuns la doar 0,57 cazuri la 100.000 de locuitori.
Un rol important în prevenirea transmiterii virusului îl are vaccinarea nou-născuților în primele ore după naștere, în special în cazul copiilor ale căror mame sunt infectate cu virusul hepatitei B.
„Administrarea primei doze de vaccin în primele 12 ore de viață este astăzi un gest vital”, a declarat Angela Paraschiv, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății.
În 2022, Republica Moldova a fost inclusă printre statele din Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății care au atins țintele de control al hepatitei B prin vaccinare.
Datele pentru anul 2024 indică doar trei cazuri de hepatită cronică virală B în rândul copiilor și un singur caz de hepatită acută virală B.
Potrivit autorităților, evoluția situației demonstrează impactul vaccinării și al măsurilor de prevenire asupra reducerii răspândirii unei boli care, timp de decenii, a reprezentat o problemă importantă de sănătate publică în Republica Moldova.
Materialul care prezintă aceste date a fost realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu sprijinul Guvernului Marii Britanii, în cadrul Planului național de schimbare socială și comportamentală în imunizare 2027.
