Potrivit The guardian, prospectele medicamentelor împotriva cancerului pentru pacienții din Europa trec cu vederea informații importante.
Cercetătorii au constatat că pliantele informative despre medicamentele împotriva cancerului destinate pacienților din Europa omit frecvent informații importante, ba mai mult, unele sunt „potențial înșelătoare” în ceea ce privește beneficiile tratamentului și incertitudinile legate de acesta.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul este cel mai mare ucigaș din Europa, după afecțiunile cardiace, cu peste 3,7 milioane de cazuri noi și 1,9 milioane de decese în fiecare an.
Medicamentele sunt o armă vitală împotriva acestei boli. Potrivit unui studiu condus de cercetători de la King's College London, Harvard Medical School și University of Sydney, datele esențiale despre acestea lipsesc adesea din sursele oficiale de informații furnizate pacienților, medicilor și publicului.
„Sursele de informare reglementate pentru medicamentele anticancerigene din Europa nu reușesc să răspundă nevoilor de informare ale pacienților”, au scris autorii studiului în revista The BMJ. „Dacă pacienții nu au acces la astfel de informații, este posibil ca deciziile clinice să nu se alinieze la preferințele și nevoile lor”, au adăugat aceștia.
Pentru a primi și a participa la îngrijirea medicală, pacienții au nevoie de informații de înaltă calitate despre tratamente, teste și servicii, inclusiv informații despre beneficiile și riscurile medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală, însă cercetările existente pe această temă sunt limitate.
Pentru a aborda acest aspect, cercetătorii au evaluat măsura în care informațiile despre medicamentele oncologice sunt comunicate pacienților, medicilor și publicului din Europa.
Aceștia au analizat informațiile oficiale scrise și electronice pentru medici, pliantele informative pentru pacienți și rezumatele publice pentru 29 de medicamente noi împotriva cancerului aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente între 2017 și 2019.
Apoi au comparat informațiile privind beneficiile medicamentelor din aceste surse cu datele disponibile în documentele de evaluare reglementară, care conțin toate informațiile necesare pentru aprobarea medicamentelor.
Cercetătorii au constatat că, în mod frecvent, nu au fost raportate informații vitale privind beneficiile și incertitudinile legate de medicamente. Au existat cazuri în care raportarea cercetărilor privind medicamentul a fost „pusă la îndoială” și „potențial înșelătoare” în comparație cu ceea ce a fost raportat în documentele de evaluare reglementară.
De asemenea, rareori au fost raportate lacunele și incertitudinile importante din baza de dovezi, în special cele care ar putea fi relevante sau utile pentru pacienți, cum ar fi dacă un medicament a prelungit supraviețuirea sau a îmbunătățit calitatea vieții.
Studiul a descoperit, de asemenea, că preocupările științifice cu privire la fiabilitatea dovezilor privind beneficiile medicamentelor au fost rareori comunicate medicilor, pacienților sau publicului.
„Constatările sumbre evidențiază necesitatea de a îmbunătăți comunicarea beneficiilor și a incertitudinilor aferente ale medicamentelor anticancerigene în sursele de informare reglementate din Europa pentru a sprijini luarea deciziilor în cunoștință de cauză de către pacienți și clinicienii acestora”, au concluzionat autorii studiului.
Într-un editorial conex, editorii BMJ au declarat că studiul a ridicat întrebări cu privire la faptul dacă acest deficit de cunoștințe interferează cu procesul decizional comun și dacă noile modalități de prezentare a informațiilor, cum ar fi reprezentarea vizuală a datelor privind beneficiile și efectele nocive, ar putea fi aplicate și la alte tipuri de medicamente.
