Deși statisticile arată că numărul persoanelor cu probleme de sănătate mintală și comportament este în creștere, specialiștii afirmă că aceste date nu sunt relevante.
În anul 2022, potrivit Biroul Național de Statistică, erau luate la evidența medicilor cu aproape 20 de mii de persoane mai mult decât acum opt ani, când erau înregistrați 53 de mii de pacienți. Experții spun că de vină ar fi sistemul de raportare care a suferit mai multe modificări, dar și modul de stabilire a unui diagnostic.
Atăzi este Ziua mondială a sănătății mintale. Anul acesta ea are genericul ”Sănătatea mintală este un drept fundamental al omului” și atrage atenția la creșterea nivelul de cunoștințe și sesibilizarea oamenilor față de persoanele cu probleme de sănătate mintală. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, una din opt persoane pe glob trăiește cu o problemă de sănătate mintală. Aceasta îi poate afecta sănăatea fizică, bunăstarea, felul cum relaționează cu alții și condițiile de trai.
Datele cu care operează specialiștii arată o fluctuație a numărului de persoane cu probleme de sănătate mintală și comportament aflate sub supraveghere de-a lungul ultimilor ani. Cu toate acestea, incidența bolilor mintale se menține la aproape trei la sută în rândurile populației. Aceștia sunt pacienții cu diagnoza stabilită, în realitate numărul celor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală poate fi mai mare, menționează specialiștii.
Sistemul nu este pregătit să identifice toți pacienții
Primul audit al persoanelor cu probleme de sănătate mintălă și comportament care se aflau la evidanța medicilor a scos la suprafață probleme majore de înregistrare a pacientilor. Studiul realizat de Propiectul moldo-elvețian Mensana implicat în reforma serviciilor de sănătate mintală din țara noastră a scos la iveală faptul că indicatorii folosiți nu erau adecvați situației din teren. În listele cabinetelor raioanale erau foarte multe persoane decedate, plecate din țară sau cu statut irelevant pentru un astfel de serviciu.
Victoria Condrat, managera proiectului moldo-elvețian Mensana, spune că după anul 2015 noua numărătoare a arătat o descreștere, dar și aceasta poate fi pusă la îndoială din cauza problemelor care apar la diagnostic.
„În cazul bolilor severe de sănătate mintală există o claritate câte persoane sunt cu schizofrenie, câte cu tulburări bipolare sau altele. Când este vorba de depresie și anxietate, noi nu știm care este situația în țara noastră deoarece anterior nu se folosea acest diagnostic decât în cazul când persoana ajungea la spital. Astăzi depresia și anxietate în formă ușoară ar trebui să fie tratate de medicul de familie. Acesta are instrumentele necesare, protocoalele clinice în baza cărora poate pune un diagnostic și să trateze formele ușoare. În cazul când este confirmată o problemă mai complicată le referă la centrele comunitare. Din cauza suprasolicitării cu alte categorii de populație, puțini medici de familie respectă protocolul și preferă să îi dea bolnavului la prima vizită somnifere sau pastile împotriva aritmiei și hipertensiunii. Ei nu înțeleg că multe dintre aceste simptome sunt pe fundal somatic și nu apelează la chestionarul distribuit pentru a-i depista pe cei depresivi și anxioși. Asta necesită mai multă dedicație și atenție din partea medicului de familie și nu doar o rețetă pentru un calmant”, menționează Victoria Condrat.
Oamenii evită medicii specializarea cărora începe cu „psi”
Dincolo de o mai bună pregătire a medicilor de familie, specialiștii atrag atenția și la școlarizarea societății pentru a le oferi oamenilor posibilitatea să înțeleagă când o persoană se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Majoritatea oamenilor afectați de probleme de sănătate mintală sau comportament nu sunt gata să recunoască faptul că au depresie sau anxietate, arătă ultimul studiu realizat de Mensana după pandemie și la începutul războiului din Ucraina.
„Cercetarea a arătat că moldovenii ascund stările lor emoționale chiar dacă se confruntă cu depresia și anxietatea. Toate aceste trăiri sunt firești pentru o țară în imediata apropiere de un război și în care oameni cu greu își întrețin familia. La acest capitol situația de la noi nu diferă cu mult din țările vecine. Ceea ce diferă este că oamenii noștri nu recunosc faptul că se confruntă cu probleme de ordin psihologic. Poate că au dreptate să arate că sunt bine atâta timp cât nu cad bombe prin grădini și au ce pune pe masă. Dar oamenii trebuie încurajați să vorbească despre problemele de sănătate mintală. Avem o societate care se teme să meargă la cabinetele care încep cu „psi” fie că este vorba de psiholog, psihoterapeut sau psihiatru. Majoritatea se tem să nu fie luați drept nebuni. Și chiar dacă uneori chiar sunt puțin așa, acesta este micul lor secret pe care vor să-l păstreze pentru ei”, spune Victoria Condrat.
Managera proiectului moldo-elvețian Mensana recunoaște că oamenii au începută să conștientizeze mai bine importanța sănătății mintale. Numai anul trecut peste 240 de mii de persoane s-au adresat pentru asistență la Centrele Comunitare de Sănătate Mintală. Mai mult de jumătate dintre vizitatori sunt bărbați – 60 la sută – și din mediul rural – 53 la sută. Majoritatea sunt persoane trecute de 50 de ani care sunt mai predispuse la depresie și anxietate din cauza carierei în descreștere, nesiguranței în viitor și despărțirii de copiii. În ultimii ani se atestă și o creștere a numărului de tineri cu probleme de sănătate mintală, care se adresează la specialiști. Explicația ar fi să aceștia au mai multe cunoștințe despre depresie și anxietate și nu re tem să solicite ajutorul.
Reforma rapidă a serviciilor de sănătate mintală
Serviciile de sănătate mintală au trecut în ultimii zece ani printr-o reformă rapidă care s-a focusat pe beneficiile pacientilor și... potențialul specialiștilor din țară. Astăzi în Republica Moldova funcționează 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală deschise în toate municipiile și centrele raionale. Acestea oferă asistență medicală și reabilitare psihosocială, sprijin și mediere în relațiile cu familia și comunitatea. Persoanele de orice vârstă cu simptome de tulburări mintale și de comportament pot beneficia de ajutorul psihologilor, psihiatrilor, asistenților sociali și psihiatrici. „Centrele comunitare fac minuni din puținul pe care îl au. Mai există categorii de populație care nu sunt bine acoperite, categorii de beneficiari care nu au servicii. De multe ori rudele și familia preiau această povară, pentru copii sunt foarte puține servicii”, spune Victoria Condrat.
În mediile urbane sunt dezvoltate și cabinetele private ale psihologilor care oferă asistență. În Republica Moldova deocamdată nu există o lege a psihologului care să licențieze și să oficializeze relația acestora cu statul. Cabinetele private ale psihologilor nu raportează numărul de cazuri și specificul acestora.
Dacă nu se intervine la timp, apare un alt lanț de probleme
Lipsa încrederii în sistemul de sănătate, stigma și stereotipurile din societate îi fac pe mulți oameni să întârzie cu adresarea la medic în caz de probleme de sănătate mintală și comportament. De multe ori comunitățile privează aceste persoane de drepturi și le exclud din luarea unor decizii privind propria sănătate. Situația din Republica Moldova nu se deosebește cu mult de ceea ce se înregistrează în lume unde persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt nevoite să facă față multiplelor încălcări ale drepturilor lor.
„Integrarea persoanelor cu dizabilitate mintală începe de la grădiniță și școală unde suntem dispuși să afirmăm că există un învățământ incluziv, ceea ce în realitatea nu există. Un studiu realizat de Consiliul pentru Egalitate arată că mai mult de jumătate dintre părinții chestionați au afirmat că nu vor să aibă în clasa copiilor lor elevi cu dezabilități mintale. Mai târziu acest lucru se atestă și la locul de muncă, unde persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt discriminate, pentru că nu ar fi apte să facă anumite operațiuni”, afirmă Oxana Gumennaia, adjuncta Avocatului Poporului.
Oficiul Avocatului Poporului monitorizează situația din spitalele psihiatrice, centrele de plasament temporar a persoanelor cu dizabilități. Gumennaia apreciază efortul depus de autorități și partenerii de dezvoltare pentru reformarea sistemului de asistență pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală, dar spune că procesul este abia la început.
„Dizabilitatea mintală este și una psiho-socială, nu doar medicală pentru că este pe toată viața și necesită acces la servicii medicale de calitate. Noi trăim într-o țară mai puțin bogată și nu întotdeauna avem acces la medicamente performante, dar aproape deloc nu sunt asigurate programele psiho-sociale de reabilitare pentru a integra aceste persoane în societate. Spre exemplu, persoanele care stau ani întregi închise în spitalele de psihiatrie, ele nu primesc nimic în afară de tratament medicamentos foarte simplu. Nici programe psiho-emoționale, ergoterapie, reabilitare socială, nimic nu există în spitalele de psihiatrie”, precizează adjuncta Avocatului Poporului.
Potrivit ei, acum sunt necesare eforturi pentru a îmbunătăți relația dintre centrele comunitare și spitale pentru o mai bună coordonare a programelor de susținere, reabilitare și schimbare de comportament. Rudele nu întotdeauna se pot descurca cu aceste provocări, iar dacă nu se intervine la timp, apare un alt lanț de probleme care necesită mai multe cheltuieli și eforturi, susține Oxana Gumennaia.
