„Ginecologul m-a examinat cu degetul, fără să utilizeze mănuși”, „Mi s-a spus să mă cracăn și să nu niorlăi”, „Am fost apăsată pe burtă, pentru ca să nasc mai repede”. Sunt situații reale prin care au trecut mai multe femei din țara noastră, în timpul consultului ginecologic, travaliului sau nașterii.
Jumătate dintre femeile trecute prin procesul nașterii, care au participat în cadrul primului Studiu despre violența obstetrică și ginecologică „Fără voce. Fără lege. Fără dreptate”, susțin că s-au confruntat cu violență obstetrică. Este vorba, în total, despre 809 femei care au participat la sondaj, de 18-45 ani, cu copii de vârsta de până la 6 ani.
Participantele la sondaj au menționat că au fost supuse unor rele tratamente: de la insulte verbale și discriminare, până la lovituri în timpul nașterii, legarea de pat, examinarea vaginală fără mănuși sau atingeri nepotrivite ale unor părți ale corpului.
O treime dintre femei au fost supuse în timpul nașterii unor manevre obstetrice, fără consimțământ, sau unui tratament inadecvat – metoda Kristeller, epiziotomia, utilizarea oxitocinei, metoda cezariană, lipsă de îngrijire și sprijin, presiuni pentru a accepta anumite intervenții etc.
Violența nu este doar abuz fizic și sexual
Situația este îngrijorătoare în contextul în care conceptul de „violență” este, în continuare, asociat doar cu abuzul fizic și sexual. Noțiunea de „violență obstetrică” este și mai puțin cunoscută de femeile din țara noastră. Conform Studiului, 59% dintre femeile participante au afirmat că nu au auzit despre acest termen, 2% nu au dorit sau nu au știut ce să răspundă și doar 39% dintre respondente au menționat că au auzit despre acest fenomen.
Se întâmplă în condițiile în care termenul de „violență obstetrică” a fost folosit, pentru prima dată, încă în 2007, de grupuri de activiști și organizații care pledau pentru drepturile femeilor din America Latină, fiind preluat de mai multe țări și organizații internaționale.
În prezent, legislația Republicii Moldova nu prevede niciun articol care se referă la violența obstetrică și ginecologică, respectiv nici sancțiuni pentru persoanele care au aplicat abuzul. În acest context, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a elaborat o definiție a termenului, ca fiind „abuzul verbal, fizic și/sau sexual, manifestat prin constrângerea, umilirea și/sau agresiunea care apare în timpul controlului medical ginecologic, în timpul travaliului și/sau la naștere, precum și în timpul procedurilor ginecologice, manifestat de către personalul medical și auxiliar”.
Asemenea abuzuri se referă la examinările ginecologice, accesul la contracepție, tratamente de fertilitate, îngrijire în timpul/după avort, în timpul sarcinii și după naștere.
Doar 6% dintre cazuri au fost raportate. Victimele nu au încredere, nu cunosc sau simt frică
Chiar dacă 60% dintre femei au răspuns că acest tip de violență este întâlnit des și foarte des, totuși doar 6% dintre cazuri au fost raportate. Cele mai multe persoane au fost redirecționate la conducerea instituției medicale și la poliție.
Totuși, 49% dintre respondente au menționat că nu a fost întreprinsă nicio măsură. Doar în 25% dintre cazuri, persoanele vinovate au fost trase la răspundere, fără ca victimele să aibă de suferit.
De ce femeile nu raportează cazurile de violență obstetrică și ginecologică? Răspunsul este: nu au încredere în sistemul de sănătate și justiție, le este frică sau nu dețin informații despre posibilitatea și modalitățile de raportare.
„În Republica Moldova, nu există nicio garanție specifică pentru asemenea victime. Nu există nici legea legată de malpraxisul medical, despre care se vorbește de mai mulți ani. Avem doar o normă în Codul penal și Legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului care, în practică, nu oferă remedii într-atât de eficiente cum ne-am dori. O recomandare ar fi ca autoritățile să introducă legea malpraxisului, care să includă prevederi/un capitol special dedicat violenței obstetrice sau o lege separată. Cel mai important consider că este ca legislația noastră să conțină o definiție a violenței obstetrice și ginecologice, cu elementele de bază, care să conțină și acțiunea, și inacțiunea personalului din domeniu”, a menționat avocatul Vadim Vieru.
Instruirea personalului și cursurile obligatorii de educație prenatală – reguli de bază pentru a preveni cazurile de violență
Studiul a scos în evidență faptul că insatisfacția femeilor față de serviciile medicale de care au beneficiat la ultima naștere a fost determinată, în mare parte, de atitudinea personalului medical și de modalitatea de comunicare.
Diana Valuță, medic ginecolog și șefa Unității de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin din cadrul Institutului Mamei și Copilului, susține că, într-adevăr, există mai multe lacune în practica medicală: dezgolirea integrală a femeii în timpul nașterii, în fața unei echipe mari de medici și chiar a studenților; accelerarea procesului de naștere; aplicarea unor forme de abuz în timpul travaliului etc. O metodă eficientă de prevenire a situațiilor de abuz este informarea și conștientizarea, care trebuie să aibă loc pe două filiere – și pentru personalul medical, și pentru viitorii părinți:
„Suntem receptivi pentru a învăța. Avem nevoie și de un studiu despre cunoștințele medicilor la acest capitol, să facem schimb de experiență cu alte țări care au avansat la acest capitol, pentru a prelua bunele practici în R. Moldova. La fel, e nevoie să actualizăm Școlile viitorilor părinți, să creăm o rețea a acestor Școli, care să transmită același mesaj, să nu fie utilizate aceste Școli doar pentru promovarea instituției și atragerea femeilor în instituțiile medicale. Această școală trebuie să aducă informație veridică despre procesul pre- și postnatal”.
Autoarele/ii Studiului au elaborat și o listă amplă de recomandări, pentru ca acest fenomen să fie redus sau să dispară complet. Recomandările au fost împărțite în cinci domenii de intervenție, precum modificarea legislației; formarea și responsabilizarea personalului medical; informarea, educarea și suportul pentru paciente; sensibilizarea comunității; monitorizarea și măsurarea fenomenului violenței obstetrice.
Studiul despre violența obstetrică și ginecologică „Fără voce. Fără lege. Fără dreptate” a fost realizat de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susținerea financiară a IM Swedish Development Partner Lund Sucursala Chișinău. Cercetarea a fost realizată de Centrul de Analiză și Investigații în Sociologie, Politologie și Psihologie „CIVIS”, în perioada februarie-aprilie 2023.
