Cercetarea a urmărit perioada de la concepție până în jurul vârstei de doi ani și jumătate, considerată importantă pentru dezvoltarea creierului, transmite digi24.ro.

Oamenii de știință au observat că limitarea zahărului în acest interval a fost asociată atât cu o preferință mai redusă pentru alimentele dulci, cât și cu diferențe privind sănătatea mintală și structura creierului.

„Cunoașterea întregului impact pe care zahărul îl poate avea asupra sănătății noastre fizice și mintale, de-a lungul vieții, ar putea contribui la elaborarea politicilor de sănătate publică și la schimbarea obiceiurilor noastre alimentare”, a declarat Hana Navratilova, autoarea principală a studiului.

Studiu realizat pe peste 45.000 de persoane

Cercetătorii de la Universitatea din Surrey au analizat datele medicale ale persoanelor născute între 1951 și 1956 în Regatul Unit.

Această perioadă a permis compararea celor care au fost expuși raționalizării zahărului cu cei născuți după eliminarea restricțiilor.

În Regatul Unit, zahărul a fost raționalizat între 1940 și 1953, în timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial. Pentru adulți, consumul era limitat la aproximativ 40 de grame pe zi.

Cercetătorii au comparat persoanele expuse restricțiilor încă din viața intrauterină și apoi pentru perioade de șase, 12, 18 sau 24 de luni cu cele care nu au trecut niciodată printr-o astfel de limitare.

Cei expuși pentru cea mai lungă perioadă au prezentat un risc de anxietate la maturitate cu 33% mai mic și o preferință mai redusă pentru alimentele dulci.

Anxietatea a apărut mai târziu

Diferențe au fost observate și în privința momentului în care au apărut problemele de sănătate mintală.

În grupul persoanelor expuse cel mai mult raționalizării, vârsta mediană la debutul anxietății a fost de aproximativ 62 de ani. În cazul celor care nu au fost expuși restricțiilor, aceasta a fost de aproximativ 55 de ani.

Anxietatea și depresia au avut, în general, tendința să apară mai târziu în rândul celor care au consumat mai puțin zahăr în primii ani de viață.

Primele 1.000 de zile, importante pentru creier

După eliminarea raționalizării, consumul de zahăr a crescut rapid. Cercetătorii au constatat însă că diferențele asociate alimentației din primii ani de viață s-au menținut pe termen lung.

„În pofida creșterii consumului de zahăr în rândul participanților după încheierea raționalizării, mediul nutrițional din primii ani de viață pare să aibă o relevanță de lungă durată pentru sănătatea mintală”, a explicat profesorul Nophar Geifman.

Autorii studiului subliniază că primele 1.000 de zile reprezintă o perioadă esențială pentru dezvoltarea creierului, iar alimentația din această etapă poate fi asociată cu modificări de durată la nivel cerebral.

Cercetări anterioare analizate de specialiști indică faptul că dietele bogate în zahăr pot influența neuronii serotoninergici, implicați în reglarea dispoziției. Limitarea consumului în primii ani de viață ar putea avea astfel un rol în protejarea acestor circuite neuronale.