Potrivit consultantului în alăptare Nadejda Fărâmă, din cadrul Asociației „Mămica Alăptează”, laptele matern este hrana naturală adaptată nevoilor copilului și contribuie atât la dezvoltarea fizică, cât și la cea emoțională, transmite  moldova1.md.

„Alăptarea este naturală pentru sugar. Este hrana pe care ar trebui să o primească în mod natural fiecare ghemuleț care se naște”, a declarat specialista.

Primele porții de lapte matern, cunoscute sub denumirea de colostru, au un rol important în dezvoltarea sistemului imunitar al nou-născutului. Acestea conțin numeroase celule și componente biologic active care ajută organismul copilului să lupte împotriva infecțiilor.

„Copiii care sunt alăptați încă cu primele porții de lapte matern primesc foarte multe celule ale imunității. Respectiv, acest lucru îi ajută să treacă mai ușor peste infecții și să dezvolte mai rar alergii”, a explicat Nadejda Fărâmă.

Specialista spune că beneficiile alăptării continuă și pe termen lung. Studiile arată că alimentația cu lapte matern este asociată cu un risc mai redus de obezitate, diabet zaharat și alte afecțiuni metabolice la vârsta adultă. Totodată, alăptarea consolidează legătura emoțională dintre mamă și copil.

Alăptarea aduce avantaje și pentru sănătatea mamei. Punerea copilului la sân imediat după naștere poate reduce riscul de hemoragie postpartum, iar pe termen lung scade riscul apariției cancerului de sân și al cancerului ovarian.

„În ceea ce privește reducerea riscului de boli oncologice, precum cancerul ovarian și cancerul de sân, acesta scade considerabil la femeile care alăptează”, a precizat consultantul.

Una dintre cele mai frecvente dificultăți întâlnite după naștere este atașarea incorectă a copilului la sân, care poate provoca dureri mamei și poate reduce producția de lapte.

Pentru ca alăptarea să fie eficientă, copilul trebuie să aibă gura larg deschisă, să cuprindă o parte cât mai mare din areolă și să fie apropiat de corpul mamei. Un alt semn important este înghițirea laptelui, iar eficiența alimentației trebuie monitorizată și prin evoluția greutății copilului, împreună cu medicul de familie sau neonatologul.

Nadejda Fărâmă atrage atenția că una dintre cele mai întâlnite temeri ale mamelor este că nu produc suficient lapte, însă această problemă poate fi depășită în majoritatea cazurilor.

„Problema că nu produc suficient lapte este una care se rezolvă. Este nevoie de puțină muncă și de timp pentru a stimula producția de lapte”, afirmă specialista.

Potrivit acesteia, cu cât laptele este extras mai frecvent și mai eficient, cu atât organismul va produce o cantitate mai mare.

Consultantul demontează și câteva dintre cele mai răspândite mituri despre alăptare. Unul dintre acestea este că laptele matern ar fi „slab” sau insuficient de nutritiv. În realitate, acesta este adaptat nevoilor bebelușului și își modifică în mod natural compoziția în funcție de etapa de dezvoltare.

De asemenea, multe mame cred că trebuie să întrerupă alăptarea atunci când se îmbolnăvesc. Specialiștii spun că, în cele mai multe cazuri, alăptarea poate continua, iar laptele matern oferă copilului anticorpi care îl protejează de infecții.

Un alt mit este că bebelușii alăptați exclusiv în primele șase luni au nevoie și de apă. Recomandările internaționale arată însă că laptele matern asigură integral necesarul de lichide în această perioadă.

Potrivit Ministerului Sănătății și UNICEF Moldova, în anul 2024, 49% dintre copiii din Republica Moldova au fost alăptați exclusiv în primele șase luni de viață. Deși indicatorul este în creștere, acesta rămâne ușor sub ținta globală de 50%.

Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă inițierea alăptării în prima oră după naștere, alăptarea exclusivă în primele șase luni și continuarea acesteia, împreună cu introducerea alimentelor complementare, până la vârsta de doi ani sau chiar mai mult.