Episoadele de febră în viroză sau gripă sunt practic nelipsite din fragedă copilărie. Un semn asociat temperaturii poate fi și convulsia febrilă, o manifestare fără semne de avertizare, care, deseori, lasă o amprentă emoțională intensă asupra părinților.

Pentru a ne informa despre cauzele declanșării și acordarea primului ajutor în cazul unei crize febrile, Suntparinte.md a consultat recomandările medicului neurolog pediatru, Cornelia Calcîi, șefa Secției neurologie vârstă fragedă din cadrul Institutului Mamei și Copilului, doctor în științe medicale, conferențiară universitară.

„Convulsia este o excitabilitate anormală a creierului. Prin manifestările lor, convulsiile febrile sunt similare celor întâlnite în accesele convulsive din cadrul sindromului epileptic. Deși denumite „febrile”, acest tip de crize nu sunt neapărat declanșate de febră înaltă. Accesele pot apărea începând cu temperatura 37°C. Cu cât este mai mică febra la care apar crizele febrile, cu atât riscul repetării acestora este mai mare. Grupul de risc cuprinde copiii de la 3 luni până la 5 ani”, explică medicul. 

În funcție de simptomatică, accesele febrile pot fi de 2 tipuri:

• Convulsia febrilă generalizată – decurge cu pierderea conștienței în 90% dintre cazuri. În acel moment, copilul poate avea ochii închiși sau deschiși – fixați într-un punct. Pot apărea tremurături de mâini sau de picioare, asemănătoare cu o încordare sau, dimpotrivă, corpul îi poate deveni moale și, luat în brațe, părintele îi poate simți toată greutatea.  
• Convulsia febrilă focală – este întâlnită în cazul a 3-4% dintre micuți. În aceste situații, copiii sunt conștienți. De regulă, au manifestări motorii, caracterizate prin tremur sau furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor sau senzații neobișnuite în organism, despre care nu pot comunica. Acest tip de convulsie se întâlnește în pneumonii, infecții respiratorii virale, otite sau pielonefrite.  

Distingem mai multe forme ale convulsiilor febrile: 

• Convulsiile febrile simple sunt asociate cu pierderea completă a conștienței, au loc o dată la 24 de ore și reprezintă 95% dintre cazurile de convulsii febrile. În medie, au durata de 1 minut, maximum de 15 minute. 
• Convulsiile sunt considerate complexe dacă se declanșează de câteva ori în decursul a 24 de ore și au o durată de peste 15 minute și, în majoritatea cazurilor, copilul este conștient. Sunt cazuri rare, întâlnite în proporție de 3-4% și apar pe fonul unor boli neurologice. 

Primul ajutor în caz de convulsie febrilă 

Pentru a preveni o criză, importantă este scăderea temperaturii prin metode fizice și medicamentoase, cu Paracetamol sau Ibuprofen, Aspirina fiind interzisă persoanelor sub 18 ani. Manevrele fizice de scădere a temperaturii presupun dezbrăcarea copilului, compresele sau dușurile cu apă călduță.   

Cornelia Calcîi recomandă părinților să fie cât mai raționali și liniștiți: „Este important ca părinții să cunoască cum să acorde ajutor în cazul episoadelor convulsive febrile, să se înarmeze cu răbdare, calm și cunoștințe. Doar astfel vor fi în stare să-și ajute copilul să depășească crizele și evoluția acestora”. 

Convulsia febrilă este o complicație parvenită pe fonul maladiilor febrile și poate apărea inclusiv la copiii fără antecedente neurologice. Astfel, tratamentul presupune administrarea medicației pentru combaterea maladiei de bază și, în momentul crizei, important este primul ajutor, care presupune următoarele: 

1. Culcați copilul pe o parte, pentru a evita un înec cu propria salivă.  

1. Urmăriți ceasul, pentru a vedea care este durata accesului și pentru a deosebi tipul crizei. În baza acestor informații, medicul va stabili tratamentul.

1. Dacă cel mic manifestă tremurături sau mișcări de încordare, susțineți-i capul și aveți grijă să înlăturați obiectele dure sau periculoase din jurul lui, pentru a evita vătămarea. 

1. Asigurați-vă că aveți la îndemână (în trusa medicală) tubul rectal Diazepam – medicament cu efect calmant. Doza administrată este indicată de medic și depinde de răspunsul individual al pacientului, vârsta, greutatea și tipul convulsiilor.  

Atenție! Nu este necesar să deschideți gura copilului, să descleștați maxilarul copilului, să-i țineți limba sau să faceți alte manevre. Copiii cu risc de recidivă pot parcurge un tratament profilactic prescris în urma unui consult la medicul neurolog-pediatru. 

Asistența medicală profesionistă este solicitată la necesitate 

Ajutorul medical profesionist trebuie solicitat în special dacă copilul este la prima experiență de acest gen. Părinții sunt speriați și nu cunosc cum să reacționeze în asemenea situații. 

„La primul acces convulsiv febril, copiii sub 18 luni sunt spitalizați în mod obligatoriu, pentru a li se monitoriza starea generală, a li se efectua investigațiile necesare și a se exclude prezența unei boli neurologice. În acest scop este prelevat lichidul cefalo-rahidian. În cazul acceselor ulterioare, apărute pe fonul afecțiunilor respiratorii, spitalizarea are loc în funcție de starea copilului, iar tratamentul poate fi efectuat la domiciliu”, spune medicul.  

Odată ajunși la micul pacient, echipa de medici trebuie să acționeze rapid:  

• Va fi scăzută febra, care a provocat accesul. 
• Va fi administrat Diazepamul rectal, dacă accesele se repetă și în momentul aflării echipei la domiciliu. 
• Va fi evaluată necesitatea de spitalizare a copilului, deoarece, în unele cazuri, convulsiile pot fi un simptom al meningoencefalitei (inflamație la nivelul creierului sau măduvei spinării). 

Convulsiile febrile se transmit ereditar 

Studiile în acest domeniu nu au înregistrat date care ar demonstra predispoziția pentru convulsii la persoanele de un anumit gen. Cu referință la crizele febrile, se întâlnesc cel mai frecvent la copiii cu vârste cuprinse între 12 și 18 luni și tind să se oprească până la vârsta de 5 ani.

Probabilitatea apariției convulsiei pe fon de temperatură ridicată este mai mare în rândul copiilor părinții cărora au avut asemenea precedente în copilărie. Astfel, s-a demonstrat că manifestarea este transmisă printr-o genă care poate fi moștenită nu doar de la unul dintre părinți, ci și de la rudele de pe o linie sau alta a părinților.  

Dacă ar fi să discutăm despre frecvența atacurilor febrile la copii, medicul neuropediatru Cornelia Calcîi spune că numărul de cazuri depinde direct de durata sezonieră a infecțiilor respiratorii (COVID-19 și gripă). Deși înspăimântătoare, de cele mai multe ori, convulsiile febrile nu ascund o afecțiune gravă. Totuși, siguranța copilului și liniștea familiei depinde de părinți informați și pregătiți.

suntparinte.md