De ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, specialiștii atrag atenția că, dincolo de provocările medicale, persoanele diagnosticate cu această boală continuă să se confrunte cu stigmatizarea și discriminarea.
Oxana Rucșinanu, președinta Platformei organizațiilor societății civile active în tuberculoză, spune că stigma asociată tuberculozei este un fenomen complex și multidimensional, care afectează nu doar pacienții, ci și familiile acestora, comunitățile din care fac parte și chiar personalul medical.
„Stigmatizarea este alimentată de lipsa de informare, stereotipurile sociale, deficiențele legislative și aplicarea inegală a drepturilor fundamentale. Acest fenomen există atât la nivel global, cât și național, iar Republica Moldova nu este o excepție”, afirmă Rucșinanu.
Deși Republica Moldova a înregistrat progrese importante în ultimii ani, inclusiv prin introducerea celor mai noi metode de diagnostic și tratament recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, frica de judecată și etichetare îi determină pe oameni să amâne vizita la medic.
Percepția că persoanele cu tuberculoză sunt „periculoase” sau „vinovate” pentru boala lor duce adesea la izolare, lipsă de suport și stigmatizare în familie, la locul de muncă sau în comunitate, spune Rucșineanu.
Recent, organizația SMIT, în parteneriat cu Programul Național de Răspuns la Tuberculoză, a realizat studiul „Analiza multidimensională a stigmei asociate tuberculozei în Republica Moldova”, care arată că stigmatizarea rămâne un fenomen răspândit și persistent.
Potrivit cercetării, cele mai frecvente forme sunt auto-stigmatizarea, urmate de stigmatizarea în comunitate și la locul de muncă. Printre factorii care pot amplifica această experiență se numără nivelul scăzut de educație, lipsa asigurării medicale, condițiile precare de trai sau anumite comorbidități.
Studiul arată, de asemenea, că stigma poate influența toate etapele tratamentului, iar uneori chiar mediul medical este perceput de pacienți ca fiind stigmatizant, deși ar trebui să ofere sprijin și îngrijire.
Specialiștii subliniază însă că, în prezent, Republica Moldova dispune de metode moderne de diagnostic și tratament, iar terapia antituberculoasă este mai scurtă și mai puțin toxică decât în trecut. În multe cazuri, tratamentul poate fi început chiar din prima zi în regim ambulator, fără internare.
Potrivit Oxanei Rucșinanu, reducerea stigmatizării necesită mai mult decât soluții medicale. Este nevoie de empatie, comunicare centrată pe pacient, combaterea miturilor despre tuberculoză și informarea corectă a populației.
„ Orice persoana cu tuberculoză care urmează tratamentul corect este un pacient ca toți ceilalalți pacienți cu alte maladii, beneficiari ai serviciilor medicale și/sau sociale, care trebuie abordați prin empatie și suport pe toată perioada tratamentului.”, afirmă aceasta.
