Pe data de 14 noiembrie în toată lumea a fost marcată Ziua Diabetului, o zi dedicată creşterii conştientizării asupra impactului major al diabetul zaharat (în special al diabetului de tip 2) atât asupra sănătăţii individuale, cât şi asupra sistemelor de sănătate şi a întregii societăţi.
Diabetul zaharat afectează tot mai mulți oameni, la orice vârstă, devenind una dintre principalele cauze de dizabilitate. Potrivit experților, această zi ne reaminteşte că diabetul nu mai este doar o „afecţiune metabolică”, ci un fenomen social şi economic cu consecinţe profunde, transmite Știri.md.
Atât intervenția nutrițională, cât și prevenția sau intrarea în remisie, sunt extrem de importante în gestionarea acestor boli.
Împreună cu alte beneficii pe care intervenția nutrițională le oferă în managementul diabetului de tip 2, îmbunătățirea nivelului glicemic, reducerea riscului de dezvoltare a complicațiilor și starea generală de sănătate sunt cele mai importante aspecte.
Potrivit celor mai recente date, la nivel global circa 552 milioane de adulţi au diabet. Una din două persoane cu diabet, fiind nediagnosticate. Totodată, studiile arată că unul din 17 adulți au prediabet, iar 1,3 milioane copii și adolescenți au diabet de tip 1.
La nivel global se estimează că până în 2050 numărul va depăși 850 de milioane de persoane. Astfel, diabetul este o problemă majoră de sănătate publică, ce necesită intervenţii de prevenţie, diagnosticare precoce şi management eficient.
Impactul major al diabetului
Diabetul reprezintă o afecţiune în care organismul nu produce suficientă insulină sau o utilizează ineficient, ceea ce conduce la creşterea nivelului glicemiei. În timp, hiperglicemia persistentă poate duce la afectarea vaselor de sânge, nervilor, rinichilor, ochilor, sistemului cardiovascular.
Exista mai mulţi factori care cresc probabilitatea de apariţie a diabetului de tip 2. Printre cei mai importanţi se numără:
- Supraponderea / obezitatea: acumularea excesivă de ţesut adipos, în special visceral, favorizează rezistenţa la insulină;
- Sedentarismul: lipsa activităţii fizice contribuie la creşterea în greutate, scăderea sensibilităţii la insulină;
- Fumatul: asociat cu un risc crescut de diabet şi complicaţii mai severe;
- Hipertensiunea arterială: se asociază frecvent cu obezitatea, dislipidemia şi rezistenţa la insulină;
- Vârsta: odată cu înaintarea în vârstă metabolismul devine mai lent, sensibilitatea la insulină scade de regulă;
- Depresia / stresul cronic: bolile mintale şi stresul psihologic influenţează stilul de viaţă (alimentar, activitate fizică) şi sistemul hormonal (cortizol etc.);
Alţi factori: predispoziţie genetică, istoric familial, diabet gestaţional în antecedente, dislipidemie, sindrom metabolic.
Potrivit specialiștilor, intervenţia timpurie, prin modificări ale stilului de viaţă (alimentaţie sănătoasă, activitate fizică regulată, renunţare la fumat, controlul tensiunii şi al lipidelor), poate preveni evoluţia spre diabet sau poate limita severitatea acestuia. Datele arată că prevalenţa diabetului creşte, deci riscul individual se amplifică dacă nu acţionăm.
Conform Federației Internaționale de Diabet, aproape 70% dintre persoanele cu diabet sunt în vârstă activă, iar trei din patru se confruntă cu anxietate, depresie sau alte tulburări mintale, ceea ce subliniază necesitatea unei abordări centrate pe bunăstare, nu doar pe tratament medical.
În Republica Moldova, aproximativ 142.000 de persoane se află la evidență cu diabet, dintre care 724 sunt copii. Anual sunt depistate circa 10.000 de cazuri noi, iar tendința este în creștere.
„Diabetul este o cauză majoră de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență renală și amputări ale membrelor inferioare, reducând speranța de viață cu până la zece ani”, anunță medicii.
Datele studiilor recente arată o legătură strânsă între diabet, obezitate și alimentația nesănătoasă. Conform Studiului STEPS, șase din zece adulți din țară sunt supraponderali, iar 22,7% suferă de obezitate. Potrivit Inițiativei COSI, unul din cinci copii de clasa I are exces ponderal și aproape 9% sunt obezi.
În acest context, OMS îndeamnă statele să atingă până în 2030 următoarele obiective: 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate și să aibă un control bun al glicemiei și tensiunii arteriale, 60% dintre adulții cu diabet să primească statine, iar toți pacienții cu diabet tip 1 să aibă acces la tratament de calitate.
Republica Moldova și-a stabilit obiective clare: zero creștere a ratei de obezitate și diabet, reducerea cu 5% a valorii medii a glucozei sanguine la populația adultă și scăderea cu 15% a prevalenței glucozei ridicate.
Astfel, Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică îndeamnă populația să acorde o atenție sporită stilului de viață.
„Alimentația echilibrată, controlul greutății corporale, activitatea fizică regulată, renunțarea la tutun și alcool, gestionarea stresului și monitorizarea periodică a tensiunii și glicemiei sunt cele mai simple și eficiente măsuri de prevenire. Ziua Mondială a Diabetului este o ocazie de a ne uni eforturile – profesioniști din sănătate, autorități, comunități și angajatori – pentru a sprijini persoanele care trăiesc cu diabet și pentru a reduce impactul acestei boli asupra familiilor și societății”, menționează autoritățile.
În semn de solidaritate, Ministerul Sănătății a îndemnat cetățenii și instituțiile să descarce și să utilizeze logoul oficial al Zilei Mondiale a Diabetului, simbol al unității în lupta împotriva diabetului, disponibil pe portalul prosanatate.md.
