Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează asupra creșterii cazurilor de gripă aviară la mamifere, cu potențial de adaptare și răspândire mai ușoară în rândul oamenilor. Guvernele sunt îndemnate să protejeze populația prin luarea de măsuri urgente.
„Observăm că virusurile gripei aviare se răspândesc în mod normal printre păsări”, a dezvăluit OMS într-un comunicat oficial. „Cu toate acestea, ne îngrijorează din ce în ce mai mult numărul crescut de cazuri de gripă aviară H5N1 detectate la mamifere - animale mai apropiate de oameni din punct de vedere biologic comparativ cu păsările. În urma acestor constatări, există temeri că virusul ar putea suferi adaptații pentru a infecta mai ușor oamenii.”
Prin intermediul acestui avertisment, semnat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură și de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor, organizaţiile fac apel la toate ţările să colaboreze „pentru a salva cât mai multe animale şi pentru a proteja populaţiile”.
De la debutul său în 1996, virusul gripei aviare H5N1 a fost în general asociat cu epizootii sezoniere. Cu toate acestea, conform Organizației Mondiale a Sănătății, începând din 2020, o tulpină a acestui virus a generat un număr fără precedent de decese în rândul păsărilor sălbatice și în crescătorii din multiple țări din Africa, Asia și Europa. În 2021, virusul s-a extins în America de Nord, iar în 2022 a afectat și America Centrală și America de Sud. Aceste epizootii se caracterizează prin cazuri de mortalitate în masă în rândul păsărilor sălbatice și prin sacrificarea a zeci de milioane de păsări din fermele avicole.
`În ecologia și epidemiologia gripei aviare a avut loc recent o schimbare de paradigmă, generând îngrijorare la nivel mondial, întrucât boala s-a extins în regiuni geografice noi și a provocat dispariții neobișnuite de păsări sălbatice, alături de o creștere alarmantă a cazurilor la mamifere”, a declarat Dr. Gregorio Torres, șeful Departamentului de Știință de la Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH).
Evaluarea riscului pentru oameni arată că au fost raportate detecții sporadice ale virusului gripal A(H5N1) clada 2.3.4.4.4b la om, dar aceste cazuri rămân foarte rare, numărul lor fiind de 8 din decembrie 2021. Infecțiile la om pot provoca boli grave, având o rată ridicată a mortalității. Până în prezent, cazurile umane detectate sunt în principal legate de contactul apropiat cu păsări infectate și medii contaminate.
„Deși, până în prezent, nu există informații care să indice că virusul se poate transmite ușor de la o persoană la alta, trebuie să fim vigilenți pentru a identifica orice evoluție a virusului care ar putea schimba acest aspect”, a subliniat Dr. Sylvie Briand, directorul departamentului de pregătire și prevenire a epidemiilor și pandemiilor din cadrul OMS.
Pentru a reduce răspândirea gripei aviare, având în vedere creșterea fără precedent a virusului A(H5N1) în rândul păsărilor și mamiferelor, și riscul potențial pentru sănătatea umană, toate țările sunt încurajate să adopte următoarele măsuri:
- Să prevină gripa aviară prin măsuri sporite de biosecuritate în ferme și în lanțurile valorice avicole, și să aplice bune practici de igienă. Membrii Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), în consultare cu sectorul avicol, pot lua în considerare vaccinarea păsărilor de curte ca instrument complementar de control al bolii, pe baza unei supravegheri solide și având în vedere factorii locali, cum ar fi tulpinile de virus aflate în circulație, evaluarea riscurilor și condițiile de implementare a vaccinării.
- Să detecteze, să raporteze și să reacționeze prompt la focarele de animale ca primă linie de apărare. Atunci când se detectează o infecție la animale, țările sunt încurajate să pună în aplicare strategii de control, așa cum sunt descrise în standardele Organizației Mondiale a Sănătății Animale.
- Supravegherea bazată pe riscuri la animale trebuie îmbunătățită înainte și în timpul perioadelor cu risc ridicat, pentru a permite o reacție timpurie. Cazurile de gripă aviară la animale ar trebui raportate prompt la WOAH. De asemenea, se recomandă efectuarea periodică a secvențierii genetice pentru a identifica eventuale modificări ale virusurilor deja prezente sau introducerea de noi virusuri.
La oameni:
- Supravegherea infecțiilor respiratorii acute grave și a bolilor asemănătoare gripei, (ii) examinarea atentă a oricăror modele epidemiologice neobișnuite, (iii) raportarea infecțiilor umane conform Regulamentului Sanitar Internațional și (iv) schimbul de virusuri gripale cu Centrele colaboratoare de referință și cercetare privind gripa din cadrul Sistemului global de supraveghere și răspuns la gripă (GISRS) al OMS.
- Investigarea epidemiologică și virologică a focarelor la animale și a infecțiilor umane trebuie efectuată pentru a identifica și investiga rapid alte cazuri suspecte, atât la animale, cât și la oameni.
- Datele privind secvențele genetice ale virusurilor provenite de la oameni, animale sau din mediul lor ar trebui împărtășite rapid în baze de date accesibile publicului, chiar înainte de a fi publicate în reviste științifice, pentru a facilita schimbul de informații și răspunsul eficient la amenințarea gripei.
- Se încurajează colaborarea între sectorul sănătății animale și cel al sănătății umane, cu accent pe schimbul de informații, evaluarea comună a riscurilor și răspunsul coordonat.
- Este important să comunicați riscul către lucrătorii din domeniul sănătății și persoanele expuse la locul de muncă, informându-i cu privire la modalitățile de protecție. Publicul și lucrătorii din domeniul zootehnic ar trebui sfătuiți să evite contactul cu animalele bolnave și moarte și să raporteze imediat autorităților de sănătate animală. De asemenea, ar trebui să fie îndrumați să solicite asistență medicală în cazul în care nu se simt bine și să raporteze orice expunere la animale furnizorului lor de servicii medicale.
- Se subliniază necesitatea pregătirii pentru pandemia de gripă la toate nivelurile, pentru a asigura o reacție adecvată și coordonată în fața unui potențial risc major.
