În Moldova se desfășoară săptămâna imunizării. Invitata emisiunii aLive, Olga Cîrstea, medic pediatru, a vorbit despre programul de imunizare din Moldova, despre vaccinurile de care au nevoie copiii și de ce.

„Pe parcursul anului în care a apărut pandemia COVID-19, s-a observat o scădere a procentului de copii vaccinați. Acesta este un fapt foarte alarmant, deoarece nu există interdicții de vaccinare în acest moment. În conformitate cu măsurile de siguranță – mască, dezinfectarea mâinilor, distanță – copilul trebuie vaccinat conform programului național”, a subliniat medicul.

6cf415b56a1de0a0be2cfbba7f5dd70d XL

 

Cum are loc vaccinarea în Moldova?

În Moldova, precum și în SUA și multe țări europene, copiii sunt vaccinați încă din primele zile de viață. În termen de 24 de ore de la naștere, aceștia sunt vaccinați împotriva hepatitei virale B (HepB-0), în zilele 2-5 - împotriva tuberculozei (BCG-1). 

În a doua și a patra lună de viață, copilului i se administrează vaccinul împotriva difteriei, tetanosului și pertussisului (DTP), poliomielitei (VPO), infecției pneumococice (PC), infecției cu rotavirus (RV), infecției cu Hib. La fel, continuă vaccinarea împotriva hepatitei virale B.

La vârsta de 6 luni, copilul trece prin a treia etapă de imunizare împotriva virusului hepatitei B, poliomielitei, infecției cu Hib, pertussisului, difteriei și tetanosului (DT/Td). La vârsta de un an se administrează a treia doză împotriva infecției pneumococice, precum și prima doză de vaccin împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului (ROR). În total, copilul primește trei vaccinuri împotriva acestor boli: al doilea este făcut la 6-7 ani, al treilea – la 15-16 ani.

La vârsta de 2 ani se administrează cel de-al patrulea vaccin împotriva poliomielitei, pertussisului, difteriei și tetanosului, iar la 6-7 ani – ultimul (al cincilea vaccin) împotriva poliomielitei. Apoi sunt vaccinați cu un interval de 5 ani (până la 35 de ani) împotriva difteriei și tetanosului. După 40 de ani, acest vaccin se administrează o dată la fiecare 10 ani.

Respectarea Programului național de imunizare este prevăzută de lege. „Aceasta nu înseamnă că forțăm părinții să-și vaccineze copiii. Aceasta este o necesitate indispensabilă, care ajută la protejarea populației de răspândirea bolilor grave. Astfel, dacă peste 70% din populație (copii, adulți) este vaccinată, boala nu se răspândește. Cu cât sunt mai mulți copii nevaccinați, cu atât vor avea mai multe șanse să comunice cu alții în școli, grădinițe și să transmită bolile”, a explicat medicul pediatru.

De ce nu trebuie să uităm de vaccinarea copiilor?

Experții notează că, dacă se încalcă programul de vaccinare, acest lucru poate reduce eficacitatea vaccinărilor. Pentru formarea unei imunități stabile, în unele cazuri, este necesar să se facă mai multe vaccinări împotriva aceleiași boli la anumite intervale. Dacă facem un vaccin, dar uităm de celelalte, copilul nu va fi protejat în măsura cuvenită, existând un risc mare de apariție a unor noi focare de infecții periculoase.

De exemplu, în anul 2000, potrivit datelor OMS, 50 de persoane dintr-un milion din Europa au fost infectate cu rujeolă. Iar în 2016 au fost infectate doar cinci persoane. Cu toate acestea, în anii următori, situația a început să se schimbe. 

În 2019, au fost înregistrate 116 cazuri la un milion. În ultimii ani, au existat focare majore de rujeolă în Ucraina, Kazahstan, Georgia și România. Experții atribuie acest lucru faptului că numărul persoanelor vaccinate a scăzut.

Pentru ca imunitatea colectivă să funcționeze, trebuie ca cel puțin 85-95% din populație să fie vaccinată. Până la sfârșitul anului 2019, 85% dintre copii au fost vaccinați cu prima doză de vaccin împotriva rujeolei, iar 71% au primit a doua doză.

„Un copil nevaccinat este un pericol, în primul rând, pentru propria lui familie: pentru frații și surorile mai mici, care încă nu au fost vaccinați sau care încă nu au reacții imune bine dezvoltate, la fel și pentru bunicii cu vârsta de peste 70 de ani”, a menționat Olga Cîrstea.

Unde e mai bine să vaccinăm copiii: la clinicile private sau la cele de stat?

Potrivit expertului, atât clinicile publice, cât și cele private folosesc vaccinuri de înaltă calitate, singura diferență fiind în tehnologiile de producție. De exemplu, în vaccinurile pertussis, se utilizează fie proteina întregii celule a bacteriei patogene, fie doar o mică parte. De aici rezultă o reacție diferită. Imunitatea este dezvoltată atât într-un caz, cât și în altul. Cu toate acestea, persistă mai mult de la acele vaccinuri care utilizează proteina întregii celule a bacteriei.

În ceea ce privește contraindicațiile, pediatrul a remarcat că singura contraindicație este o reacție alergică acută — șoc anafilactic. În Moldova, în ultimii 30 de ani nu s-a înregistrat niciun singur caz de acest fel.

Proiectul aLIVE este o emisiune online realizată de popularul forum pentru femei, Mama.md și organizația publică Forum.md. Proiectul a fost lansat cu sprijinul UNICEF Moldova și OMS

 

 

știri.md