Simptom frecvent, durerile de cap ar trebui investigate dacă sunt însoţite şi de alte manifestări precum convulsiile şi modificările de personalitate, întrucât ar putea fi manifestări ale tumorilor cerebrale.

Medicul specialist neurolog Dan Mitrea de la Clinica Neoroaxis din Bucureşti ne vorbeşte mai mult despre acest subiect.

Ce sunt tumorile cerebrale?

Tumorile cerebrale reprezintă o masă de ţesut formată din celule anormale ce este localizată la nivelul creierului. În mod normal, celulele se reproduc într-o manieră ordonată, controlată, ceea ce înseamnă că noile celulele mimează comportamentul celor vechi, pe care le înlocuiesc. Când celulele nu mai pot adopta acest tipar şi se reproduc necontrolat, imprevizibil, şi fără a avea funcţia de baza a celulelr ce alcătuiesc acel ţesut dau naştere la tumori.

De câte tipuri sunt?

Tumorile cerebrale pot fi de mai multe tipuri, în funcţie de mai multe criterii. În primul rând, există tumori maligne (canceroase) şi benigne (ne-canceroase). Cele benigne sunt formate din celule care păstrează arhitectură de baza a celulelor din care s-au diferenţiat, se multiplică lent şi, deci cresc mai lent în dimeniuni, impactul neurologic pe care îl determină fiind mai degrabă deterinat de efectul de masă local. Tumorile maligne sunt invazive şi agresive; celulele care alcătuiesc aceste structuri nu mai păstrează aproape deloc arhitectură de bază a unei celule normale din acel organ, invadează şi distrug rapid celulele din jurul lor, deteminând modificări importante local.

O altă clasificare a tumorilor este în funcţie de localizare. Dacă se află în creier sau ţesuturi conexe cum ar fi meninge, nervi cranieni, hipofiză sau glanda pineală, atunci este o tumoare primară. Dacă tumora din creier este dezvoltată într-o fază a unui cancer la alt organ, atunci este secundară. Cancerele cu cea mai mare frecvenţă de metastază (ultimul stadiu al cancerului care poate da tumori cerebrale) sunt cancerul de sân, de colon, renal, de plămâni şi de piele de tip melanom.

Tumorile cerebrale primare sunt, la rândul lor, clasificate în mai multe tipuri. Cea mai recentă clasificare făcută de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii este din 2021 şi listează că fiind cele mai comune următoarele tumori cerebrale:

  •  Neurinomul de acustic sau schwanomul vestibular, care este o tumoră benignă, ce se dezvoltă pe nervii dintre urechea internă şi creier. Această afectează echilibrul şi auzul.
  •  Glioamele, care se dezvoltă din celulele gliate, pot apărea în creier sau în măduva spinării şi afectează funcţiile sistemului nervos. Fiind cel mai răspândit tip de tumoră cerebrală, se poate manifestă sub mai multe forme, printre care astrocitomul, ependinomul sau glioblastomul.
  •  Meningiomul are ca punct de origine meningele, membrană care acoperă şi protejează creierul şi măduva spinării. De cele mai multe ori, se prezintă

ca o tumoră benignă, însă nedepistată la timp şi netratată, poate afecta vederea şi poate provoca tulburări cognitive.

  •  Adenomul hipofizar este de asemenea, în cele mai multe cazuri, o tumoră benignă, care se dezvoltă la nivelul glandei pituitare, de la baza

creierului, afectând în principal sistemul endocrin.

  •  Meduloblastomul este o tumoră malignă, care apare în special la copii. Se dezvoltă în zona cerebelului şi afectează echilibrul şi coordonarea mişcărilor.
  •  Tumorile neuroectodermale primitive sunt, de asemenea, frecvente la copii, dezvoltându-se la nivelul celulelor embrionare din creier şi măduva

spinării.

  •  Craniofaringiomul este o tumoră benignă, destul de rară, care se dezvoltă în apropierea hipofizei şi produce tulburări endocrine.

De ce apar? Care sunt factorii de risc?

Există 3 tipuri mari de factori care cresc posibilitatea de a dezvoltă o tumoră în creier: 

  •  Factorul genetic. Dacă există în familia apropiată unul sau mai multe cazuri de tumori cerebrale, este posibil să existe o predispoziţie

genetică, caz în care recomand, de obicei, o atentă monitorizare.

  •  Vârsta. În afara tumorilor care apar mai degrabă la copii, acestea apar cu precădere odată cu înaintarea în vârstă.
  •  Radiaţiile. Expunerea la radiaţii, în special radiaţii ionizante, este un risc pentru dezvoltarea tumorilor cerebrale.

Care sunt manifestările care trebuie să ne dea de gândit?

Tumorile cerebrale nu au o simptaomatologie particulară, atribuibilă doar acestora. Pacientul ajunge să se prezinte la neurolog când apar nişte

semne alarmante precum crizele convulsive sau mişcările involuntare. Ce ar trebuie să ne dea de gândit sunt următoarele manifestări şi, mai ales,

atunci când sunt prezente concomitent: durerile de cap puternice, care cedează greu la medicamente şi sunt recurent, deficitele motorii, convulsiile, modificările de personalitate (depresie, agresivitate etc.), modificările cognitive sau de memorie, greaţa, vărsăturile spontane, în special dimineaţă la trezire, oboseala, somnolenţa sau insomnia, probleme legate de somn şi modificările în percepţia senzaţiilor.

Când o durere de cap este semn de tumoră cerebrală?

Durerea de cap este un simptom care apare pe lista multor afecţiuni. Aceasta diferă atât că manifestare, cât şi că motiv de apariţie. Este foarte important deci ca medicul să poată stabili cu exactitate care sunt toate caracteristicile durerii de cap. În funcţie de ele, poate stabili cauza. Durerile de cap sunt extrem de periculoase şi ar trebui să trimită pacientul de urgenţă la medic atunci când:

  •  Apar brusc, sunt foarte intense şi sunt asociate cu un deficit neurologic (persoană nu mai poate vorbi, nu mai poate merge, nu-şi mai poate mişca un membru, are slăbiciune musculară, nu mai vede, are greaţă sau vărsături, are probleme de coordonare)
  •  Sunt atipice. Adică se instalează în prima parte a zilei, sunt însoţite de senzaţii de somnolenţă sau confuzie, de mici pierderi de echilibru sau de greaţă şi vărsături.
  •  Nu trec cu medimentele obişnuite.

Durerile puternice de cap pot fi simptome pentru tumorile cerebrale. Dacă

acestea persistă mai mult de 2 săptămâni este neapărat necesară vizită la

medic pentru recomandarea de investigaţii imagistice cum ar fi un RMN. Motiv

de îngrijorare sunt mai ales durerile de cap care apar dimineaţa şi sunt însoţite de de alte fenomene (paralizie parţială, tulburare de limbaj, vedere etc.).

Cum se diagnostichează?

Tumorile cerebrale se diagnostichează după un examen clinic efectuat de medicul neurolog într-o consultaţie şi investigaţii imagistice precum RMN 

cerebral. În procesul de diagnosticare mai pot interveni şi alte tipuri de analize, precum puncţia lombară sau alte teste specifice (EEG, EMG, etc ).

În cele din urmă, diagnosticul precis apare după rezultatele analizei unei biopsii a tumorii. În general, pacientul cu tumoră cerebrală are nevoie de

o echipă multidisciplinară de medici, din care pot face parte neurologi, neurochirurgi, anatomopatologi, oncologi, radiologi şi radioterapeuţi.

În ce constă tratamentul tumorilor cerebrale?

Este important să fie mai întâi stabilit tipul tumorii. Apoi, echipa multidisciplinară realizează cea mai bună strategie pentru fiecare caz în parte. Tratamentul poate include operaţia, cu scopul de a elimina parţial sau total tumoarea, radioterapie, chimioterapie, tratament de susţinere cu steroizi şi medicamente, antiepileptice pentru menţinerea calităţii vieţii, precum şi evaluarea constantă a efectelor tuturor terapiilor aplicate.

 

clicksanatate.ro