În Republica Moldova, peste 2.000 de adolescente rămân însărcinate în fiecare an. Cele mai multe dintre ele sunt private de posibilitatea de a-și continua studiile.

Iar, în consecință, șansele să obțină pe viitor un loc de muncă, care să le asigure independența financiară, sunt foarte mici.

Pe lângă aceasta, o sarcină în adolescență implică riscuri de sănătate majore pentru mamă și copilul ei.

Solicitată de IPN, Galina Leșco, șefă a Centrului de sănătate prietenos tinerilor „Neovita”, spune că, până la vârsta de 16 ani, când în majoritatea cazurilor nu este încheiată încă dezvoltarea pubertară, o sarcină este un efort suplimentar asupra organismului fetei. Un  risc sporit pentru sănătatea şi viaţa ei şi a bebeluşului. „În cazul sarcinilor precoce, până la 15 ani inclusiv, sunt date care spun că măresc riscul mortalităţii materne până la două ori, iar a copilului până la 4 ori. Pe lângă aceste momente mai drastice, este şi faptul că aceşti copii deseori se nasc cu o greutate mai mică, deoarece organismul mămicii tinere nu are resurse suficiente pentru a-l creşte”, a explicat specialista.

O mamă foarte tânără mai des face stări de dezadaptare pentru sarcină, manifestate prin toxicoză tardivă, tensiune arterială mărită sau traumatisme la naştere. Cu cât mai mică e vârsta mamei, cu atât această sarcină are un risc mai mare pentru ea şi bebeluş. „La multe fetiţe organismul se mobilizează foarte intens, adică utilizează toate resursele şi trec şi două procese foarte intense: încheierea maturizării sexuale şi sarcina. Desigur, multe sarcini se termină cu bine şi mulţi ar putea spune că, în principiu, majoritatea nasc, nu au probleme, dar problema de bază este că toate forţele de adaptare se duc, ea nu mai are rezervă. 

Dacă la o femeie deja matură, care face o infecţie banală în timpul sarcinii, ea mai are rezerve acumulate şi un statut hormonal stabilizat, care o ajută să se isprăvească şi asta nu dă consecinţe foarte grave. La o fată, deoarece toate resursele organismului se duc pentru sarcină şi nu mai are altele, deoarece este imatură, orice risc suplimentar, cum ar fi o infecţie banală – o infecție urinară, o infecție respiratorie – ar putea da decompensări foarte grave şi rapide. Și atunci, doctorii ştiu acest lucru, este foarte greu de scos pacienta din astfel de situaţii”, a subliniat șefa Centrului.

„Este foarte greu să-ţi faci studiile având 15-16 ani şi un copilaş”

Pe lângă aspectele de sănătate cu care se confruntă tinerele mame, acestea au probleme de integrare socială, de întoarcere în câmpul de lucru sau la studii. ,,Este foarte greu să-ţi faci studiile având 15-16 ani şi un copilaş, când ai suport limitat. Cu toate că sunt centre maternale, servicii cu mult mai bune decât cu 15-20 de ani în urmă, dar încă  mai avem foarte mult de lucru. La noi, nivelul sarcinilor la adolescente este de două mari mai mare decât nivelul mediu în Europa de Vest şi de vreo trei ori mai mare decât în ţările înalt dezvoltate, unde au programe comprehensive de educaţie sexuală”, a precizat Galina Leșco.

Studiile arată că în mediul rural este mai înalt numărul sarcinilor în adolescență. Se întâmplă pentru că fetele nu au o educație sexuală potrivită, nici acces la informație corectă. Este limitat și accesul la remedii de protecţie, generat de frica de lipsă de confidenţialitate, frica de gura lumii, fapt ce duce la relaţii sexuale într-un mediu nesigur, cu risc de sarcină, infecţie sexuală sau adresare târzie la medic. „Cultura sexuală şi cultura sanitară foarte joasă, în multe cazuri şi lipsa educaţiei sexuale şi deja, respectiv, acces limitat la remedii de protecţie. În paralel cu acestea, şi înflorirea stereotipurilor de gen – că fata trebuie să fie virgină şi băiatul trebuie să aibă experienţă. Interesantă şi contradictorie expresie! Asta nu le opreşte pe fete, în majoritatea cazurilor să aibă relaţii sexuale, dar le face să le aibă în mod nesigur, că ele ştiu că o să fie judecate”, a explicat Galina Leșco.

În opinia specialistei, pe lângă educaţia sexuală, un rol deosebit are şi nivelul general de educaţie. La sate fetele, când nu au un loc de muncă și nici nu-și continuă studiile, nasc copii. Așa înțeleg ele nevoia de autorealizare. „Ea atunci măcar într-un fel atrage atenţia societăţii asupra sa. Într-un fel se realizează, că alte oportunităţi nu sunt. Dacă vrem să schimbăm lucrurile spre bine, numai sistemul de sănătate n-o să facă faţă. Cel mai important este educaţia fetelor şi băieţilor, în mod diferit”, a notat Galina Leșco.

Băieţii trebuie învăţaţi să-şi asume responsabilitatea, iar fetele trebuie educate, în general. Cu cât mai mare e cultura generală a fetelor, femeilor, cu atât au mai multe capacităţi au de a-şi controla şi proteja viața, spune specialista. 

„Mai avem încă foarte mult pentru a învăţa fetele să se respecte, băieţii să fie responsabili, să fie locuri de studii, de muncă ca fetele şi băieţii să se realizeze pe diferite planuri. Să avem familii trainice, unde fetele nu caută relaţii sexuale numai pentru că ele suroghează lipsa de dragoste şi afecţiune din familie, mai ales la vârsta precoce, când nu înţeleg că este vorba, poate, de un bărbat matur care le manipulează, dacă nu le şi forţează, neavând încredere în sine, capacităţi de a spune „nu”, de a înţelege propriile necesităţi. Când vorbim de educaţia sexuală, nu e despre sex propriu zis, dar e despre: „Ce e cu mine?, Cine sunt eu?”, de a cunoaşte care sunt nevoile mele, de a le putea să le expunem, de a putea să ne păstrăm hotarele corporale şi hotarele personalităţii şi, nu în ultimul rând, este despre relaţii armonioase”, a remarcat Galina Leșco.

„Copiii totuşi trebuie născuţi când suntem pregătiţi din toate punctele de vedere”

Galina Leșco, care este și medic obstetrician-ginecolog, le recomandă tinerilor să comunice între ei înainte de a începe relaţiile sexuale. Apoi să cunoască metodele de protecţie, să ştie unde se pot adresa: farmacie, medic de familie sau centre de sănătate destinate tinerilor. 

„Sunt o varietate întreagă de metode de contracepţie, începând cu prezervative, pastile, dispozitive intrauterine, injectabile, ceea ce e disponibil la noi pe piaţă şi îi poate proteja. Să discute despre asta, să se adreseze, să ia metodele, este ceea ce pot face tinerii de sine stătător. Fetele, să ţină minte că le iubesc şi le respectă ceilalţi atunci când ele se iubesc şi se respectă pe sine”, a subliniat Galina Leșco.

Galina Leșco a amintit de Youth Klinic, o rețea națională de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor, care are scopul de a oferi suport specializat, de a preveni anumite situații problematice și de a găsi soluții concrete pentru problemele de sănătate cu care se confruntă adolescenții și tinerii din Republica Moldova. În cele 41 de centre lucrează peste 250 de specialiști experimentați în probleme de sănătate cu care se confruntă tinerii, care oferă consiliere gratuită, inclusiv online, dar şi remedii de protecţie tinerilor pană la 24 de ani din grupurile vulnerabile. „Copiii totuşi trebuie născuţi când suntem pregătiţi din toate punctele de vedere”, a concluzionat aceasta.

ipn.md

Sfatul Medicului