În căutarea unei abordări care să convingă tinerii despre periculozitatea COVID, ”ceea ce recunosc că nu am reușit”, un manager de spital arată cum sunt afectați plămânii de virus.

Beatrice Mahler, șefa spitalului bucureștean ”Marius Nasta”, cea mai mare clinică de boli de plămâni din România, explică de ce a apelat la această metodă, transmite Libertatea.ro.

Media numărului de cazuri zilnice de COVID-19 în România, în ultimele 7 zile, se menține la peste 1.100. În ciuda bilanțului ridicat, nu puțini sunt cei sceptici privind efectele pe care le produce coronavirusul asupra plămânilor, iar unii cer în continuare dovezi. 

Medicul recunoaște: „Tinerii au nevoie de o altă abordare, pe care noi nu am reușit să o găsim” 

Beatrice Mahler crede că autoritățile trebuie să găsească soluții de convingere a tinerilor care încă nu cred în periculozitatea COVID-19 și nu respectă regulile. 

“Probabil că tinerii au nevoie de o altă abordare pe care noi încă nu am reușit să o găsim, astfel încât ei să vină alături de noi în această echipă de persoane care luptă. Trebuie neapărat să găsim o soluție să îi capacităm, să ne ajute”, a spus Mahler pentru Libertatea. 

Și a încheiat: “Mi-aș dori ca tinerii să înțeleagă că trebuie să facem o echipă în această luptă. Pentru că altfel, fără ajutorul lor, nu vom reuși să găsim soluții”. 

Medicul Beatrice Mahler a explicat și în emisiunea Adriana Nedelea LA FIX de ce nu mai poate să respire un pacient cu COVID-19 în stare gravă. 

Libertatea prezintă imagini de la Computerul Tomograf (CT) ale unor pacienți bolnavi de COVID-19, internați la Spitalul Marius Nasta din București. Pentru ca să înțeleagă cititorii ceea ce văd, ziarul a apelat la doctorul Beatrice Mahler, managerul Institutului. 

Plămânul normal. Foto: Arhiva laboratorului de imagistică medicală a Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta

“La persoanele sănătoase, aerul prezent în plămân se evidențiază la examinarea computer tomografică prin zone negre, situate de o parte și de alta a inimii, care este situată central, ușor spre stânga toracelui”, explică Beatrice Mahler. 

Plămânul afectat de coronavirus – forma medie. Foto: Arhiva laboratorului de imagistică medicală a Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta 

“În imaginea de mai sus, se observă forma moderată de infecție. Mai precis, zonele afectate, cele albe, sunt în lobii inferiori. Infecția cu SARS-CoV-2 presupune la unii pacienți o evoluție cu afectare pulmonară în care citokinele, care sunt substanțe produse de organism ca reacție la infecție, ocupă locul alveolelor pulmonare, așa numiții săculeți de aer”, continuă managerul de la “Marius Nasta”. 

Plămânul afectat de coronavirus – forma severă | Foto: Arhiva laboratorului de imagistică medicală a Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta 

“Imaginea de mai sus reprezintă forma severă de afectare pulmonară în cazul infecției cu SARS-CoV-2. Practic, se vede cum plămânii pacientului sunt albi, plini de citokine, care nu mai permit realizarea schimburilor gazoase”, a explicat Beatrice Mahler pentru Libertatea.

libertatea.ro

Sfatul Medicului