Un studiu recent arată că folosirea intensă a rețelelor sociale, cum ar fi Facebook, Instagram sau TikTok, poate provoca o stare crescută de iritabilitate, cu supărare ușoară sau nervozitate, în rândul tinerilor.
Cercetarea a fost realizată pe 42.597 de adulți din SUA și a reliefat faptul că iritabilitatea poate avea legătură cu stresul cauzat de social media, inclusiv prin conținutul politic sau comparațiile sociale, transmite libertatea.ro.
De ce te simți mai nervos după ce dai scroll
„Am descoperit că utilizatorii frecvenți ai rețelelor sociale raportează un nivel mai mare de iritabilitate comparativ cu cei care le folosesc rar sau deloc”, a spus Dr. Jane Smith, cercetătoare principală în cadrul studiului.
Cei care postează sau interacționează de mai multe ori pe zi tind să fie și mai nervoși. „Această stare poate fi cauzată de expunerea la conținut negativ, cum ar fi discuțiile politice aprinse sau comparațiile constante cu alții”, a adăugat Dr. Smith.
Apare și elementul de frustrare nefundamentată, în contextul în care fiecare postează, în general, doar acel aspect frumos ori supradimensionat al vieții sale, folosind imagini pompoase, vacante de lux și familii perfecte. Un tânăr participant la studiu a declarat: „După o oră pe Instagram, mă simt mai agitat, mai ales când văd viețile perfecte ale altora.”
Cercetătorii au subliniat faptul că efectele variază de la o persoană la persoană, dar concluziile studiului reprezintă un motiv serios de îngrijorare. „Rețelele sociale sunt un instrument puternic, dar trebuie folosite cu moderație, pentru a nu ne afecta sănătatea mentală”, a concluzionat Dr. Smith.
Rețelele sociale pot duce la depresie clinică și la un sentiment de eșec personal
Impactul rețelelor sociale asupra sănătății mentale este un subiect tot mai frecvent discutat în cercurile de specialitate, iar cercetările oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care utilizarea excesivă poate influența starea emoțională, spune pentru Libertatea psihologul Mădălina Andrei Crizbășan, specialist în psihologie clinică.
„Din punct de vedere psihologic, acest fenomen poate provoca distorsiuni cognitive și un sentiment de insuficiență personală, fiind alimentat de idealizările prezentate online. Aceste comparații permanante pot afecta imaginea de sine, inducând un sentiment de inadecvare sau de auto-criticism”, explică Mădălina Andrei Crizbășan.
Terapeutul explică că efectele pot fi dezastruoase, provocând stări de anxietate socială, depresie ușoară, nervozitate, iritabilitate, frustrare sau chiar depresie clinică. Expunerea repetată la imaginile „perfecțiunii” (vacanțe de lux, corpuri ideale, vieți perfecte), poate crea așteptări nerealiste și poate intensifica sentimentul de eșec personal.
„Este esențial ca utilizatorii să înțeleagă acest efect și să aplice strategii pentru a-și proteja sănătatea mentală, cum ar fi gestionarea timpului petrecut pe rețele și conștientizarea impactului emoțional al acestora”, ne recomandă ea.
De asemenea, psihologul este de părere că limitele clare de utilizare ale platformelor sociale și, de ce nu, o detoxifiere digitală, sunt esențiale pentru a preveni efectele negative.
Și Organizația Mondială a Sănătății a lansat un semnal de alarmă la finalul anului 2024 în ceea ce privește utilizarea rețelelor de socializare, care este în creștere, tinerii fiind tot mai expuși riscului de dezvoltare a dependenței de jocuri.
Acest studiu subliniază nu doar riscurile, ci și necesitatea unui echilibru între viața digitală și cea reală. Rețelele sociale pot fi benefice dacă sunt folosite echilibrat și conștient. Recomandarea specialiștilor este de a limita folosirea platformelor, de a petrecere cât mai mult timp în aer liber și de a practica activități recreative alături de cei dragi.