Unul dintre angajamentele cele mai importante ale Republicii Moldova este de a asigura acoperirea universală cu servicii de sănătate pentru fiecare cetățean. Obiectivele îndrăznețe însă rămân doar pe hârtie, căci realitatea de zi cu zi arată altceva.
Un studiu al Biroului Național de Statistică arată că o persoană care este asigurată medical cheltuie pentru internare într-un spital din Moldova aproximativ 900 de lei. În același timp, cheltuielile pentru o persoană neasigurată urcă la tocmai 5.500 de lei – vorbim despre o creștere de cinci ori în doar cinci ani.
Astfel, datele Biroului Național de Statistică, prezentate în raportul „Accesul la servicii de sănătate, ediția 2022, arată că, în medie, o persoană cu asigurare medicală care a fost spitalizată în ultimele 12 luni, a suportat cheltuieli în mărime de 951 de lei. Dacă e să analizăm în retrospectivă, datele ne arată că pentru persoanele asigurate medical cheltuielile de internare nu au scăzut în ultimii ani, ci au crescut ușor, de la 832 de lei (în anul 2016) la 951 de lei în anul 2021. În schimb, pentru persoanele neasigurate medical cheltuielile de internare au crescut enorm – de la 1.310 lei în anul 2016 la peste 5.500 de lei în anul 2021.
„Dacă analizăm costul unei zile de spitalizare, atunci decalajul este și mai mare, pentru persoanele asigurate cheltuielile adiționale au constituit circa 141 lei în medie pentru o zi, iar persoanele neasigurate au achitat pentru o zi de internare în medie 1.851 lei”, se menționează în studiu. De altfel, decalajul de cheluieli se explică prin faptul că pacienții care dispun de poliță medicală se limitează strict la investigațiile și medicamentele necesare și care sunt asigurate de stat. În același timp, persoanele fără asigurare medicală optează de regulă pentru investigații suplimentare.
În ceea ce privește veniturile pacienților, același raport confirmă că oamenii cu venituri mai mari (din Quintila V) își permit să cheltuiască pentru servicii medicale de internare dublu – peste 2.000 de lei - față de o persoană cu venituri modeste (din Quintila 1) – puțin peste 1.000 de lei.
Problema pachetului de servicii medicale incluse în costul poliței medicale rămâne a fi nesoluționată de ani buni. Deși există un anumit grad de protecție pentru pacienții asigurați, realitatea arată că în afara poliței mai este nevoie de medicamente și investigații care trebuie plătite din propriul buzunar, ceea ce duce, de fapt, la încălcarea dreptului pacientului la servicii de sănătate. Potrivit CNAM, 88% dintre moldoveni sunt asigurați medical, în timp ce studiul BNS arată o rată de acoperire de aproximativ 81,5%.
Într-un raport al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității se menționează că „pachetul de servicii incluse în costul poliței de asigurare medicală deseori se dovedește a fi insuficient pentru a asigura toate examinările necesare”. „În consecință, restul serviciilor și investigațiilor medicale urmează să fie acoperite de bugetului propriu al beneficiarului. În această situație sunt defavorizate persoanele cu venituri reduse, printre care preponderent vârstnicii, deoarece aceștia necesită tratament mai frecvent. Sondajele realizate arată că din persoanele care suportă plăți informale pentru servicii medicale 20% sunt persoane în etate și 12,6% - persoane cu dizabilități”, se menționează în raport.
Problema a fost semnalată în repetate rânduri și de OMS. Un studiu privind gradul de protecție financiară în domeniul Sănătății în Republica Moldova, publicat în anul 2020, arată că aceasta s-a deteriorat în timp – deși au apărut servicii medicale noi, moldovenii au trebuit să plătească pentru ele din propriul buzunar. Astfel, 6 familii din 10 plăteau în anul 2008 din propriul buzunar pentru diverse servicii medicale (peste 65%). În 2016 procentul celor care scoteau din propriul buzunar banii pentru diverse servicii medicale a urcat la 72%. În 2016, 17% din gospodării înregistrau niveluri catastrofale de cheltuieli pentru sănătate. Este o cifră uriașă pentru un stat ca Republica Moldova. Nici măcar Albania (sub 12%), Georgia (sub 14%), Kîrgîzstan (12%) sau Ucraina (15%) nu au înregistrat asemenea valori, se menționează în cercetare. Studiul confirmă că moldovenii plătesc cei mai mulți bani pentru medicamentele de care au nevoie în tratamentul ambulatoriu, iar plățile făcute în timpul tratamentului într-un spital public reprezintă a doua cauză de plăți directe.
Studiul „Accesul la servicii de sănătate, ediția 2022 a fost realizat în perioada august-octombrie 2021. Este al cincilea studiu realizat de BNS în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi cu asistenţa tehnică din parteanBăncii Mondiale, prin proiectul „Modernizarea sectorului sănătății”. Studiile anterioare au fost realizate în anii 2008, 2010, 2012 și 2016. Acest studiu face parte din activităţile ce au drept scop îmbunătăţirea cadrului informaţional în domeniul sănătăţii pentru o mai bună evaluare şi monitorizare a obiectivelor stabilite în documentele de politici din domeniul sănătății, dar şi a altor programe şi strategii care contribuie la realizarea obiectivului asigurarea unui nivel de sănătate, care ar permite cetăţenilor ţării să ducă o viaţă socială şi economică productivă.
